Salată de vinete

random despre facebook

2012-02-07T10:19:00.000-08:00

Sa va explic cu facebookul.Stiti deja,dar eu vreau doar sa ma asigur ca nu dati din cap ca niste cretini in fata monitorului fara sa luati la cunostinta care-i de fapt smenu.

Acum jumatate de ora navigam,ca orice postadolescent fara viata sociala, pe facebook.De ce imi pierd timpul pe facebook? E simplu. E doar o alta modalitate de a-mi da seama intre ce fel de oameni ma zbat eu ca sa reusesc in viata.

Intotdeauna am crezut in ierarhii si categorii.Imi pare rau domnule Hobbes,dar nu toti oamenii sunt egali.Unii merita sa fie impuscati pur si simplu in ceafa.

Avem,desigur,tot felul de cazuri particulare,care nu fac altceva decat sa-mi confirme ipoteza.

Voi alege la nimereala niste posturi de pe facebook,mai mult sau mai putin recente,pentru a-mi "materializa" ideea.

Astfel..avem urmatoarele statusuri/commenturi :

1.status :"M-am saturat de IMBECILI si IMBECILE care isi traiesc viata prin viata mea... Oficial va detest :*" - domnisoara (da,evident ca e o domnisoara), este in mod clar deranjata de faptul ca,dupa ce isi scrie toate frustrarile pe facebook,pune poze cu toata familia hamsterului ei si-si da check-in cand e pe wc, oamenii AU TUPEUL si NEOBRAZAREA sa-si puna poze cu cainele lor pe facebook. Adica,serios..ea gen a inventat practic asta gen si gen copia n-are valoare gen.Si ca sa nu va suparati prea rau,pentru ca desi "si-o arde bitchy" vrea sa fie totusi placuta de toata lumea (chiar daca statusurile ei spun altceva)..va pupa,Jean.

2.status :"Uhm, cat de retardat sa fii sa incerci sa'mi spargi parola. Nice try, haters." - uau. Va dati seama ce cunostinte super dezvoltate are fata asta in domeniul IT,daca si-a dat seama ca CINEVA a incercat sa-i sparga parola pe facebook? Serios..cum naiba a aflat? La modul..daca nici pozele semi-nud cu mine in chiloti,facute in oglinda cu aparatul digital nu mai atrag atentia,hai sa-mi manifest pseudosindromul Munchausen in scris,poate o sa tina si o sa primesc 28 de likeuri.

3.descriere de poza : "`☺`Da¢ă ai ηevσie de мiηe`. ηu`s ai¢i` ! Cheaм`σ pe zdяeaη†za †a``♥Că pσa†e ea` aяe ηeviσe de peяsσaηa †a `→` se îиtøa®ce αutøмat!" - nu cred ca-i nevoie de cuvinte.

4.status : "pe hi5 se cerseau commuri...

pe facebook se cercesc like.uri

sunt curioasa ce o sa mai cersiti dupa ce nu o sa mai fie facebook.ul la moda... mai terminati.va o data bai copiilor sunteti terminati rau like.urile se dau daca iti place poza sau starea... nu " da.mi si mie un like te rog.." v.ati invatat niste cersetori!" - si tu ce incerci sa faci..mai exact? ai putea totusi sa inveti si niste ortografie-face minuni cand ai pretentia de a fi luat in serios,si ..pe bune..de ce naiba imi apare mie asta pe profil?!

5.status :"To my haters : I realize you have one advantage over me. You can kiss my ass and I can t :***" - Dupa cum observati,toate fatucile astea au ceva mai multe probleme existentiale.Normal ca toata lumea le uraste..pardon "hatereste".Nimeni nu are nimic mai bun de facut decat sa-si consume energia pentru a manifesta orice tip de emotie/traire/sentiment pentru niste pitipoance de mana a doua care-s trecute prin viata (desi au 15 ani).Ele stiu exact cum sta treaba,ele "vorbesc fluent sarcasm",n-aveti voi..muritorii de rand,treaba.

Toate sunt detinatoare de "smart phones",care sunt probabil mai inteligente decat ele. Toate isi schimba statusul de pe facebook de pe telefonul cumparat de taticu.In ultimul timp,in mod tragic,90% dintre fatucile astea isi pun statusuri despre revolutia vesela sau ACTA..ce-i drept,e mai comod sa stai cu curu pe taburet in cafenea si sa te revolti de..chestii.

Serios,nu am nici timp nici chef sa va dau unsubscribe tuturor.You bore the crap out of me.

Taranul liber descopera opereta si clubbingul non mainstream

2012-01-22T11:17:00.000-08:00

Dupa o absenta de..lunga durata,as indrazni sa spun ca am revenit, ca un Marc Anthony "romanesc" al blogurilor.Probabil va intrebati ce m-a determinat sa scriu din nou, si chiar daca nu va intrebati,oricum o sa va spun.

O serie de evenimente din seara precedenta m-a facut sa realizez ca viata e scurta,iar opiniile prea multe si trebuie regurgitate cat mai des.Nu ma refer la opiniile tuturor,ma refer la cele care izvorasc din emisferele mele cerebrale,bine..si inca vreo cateva..ca sa am de cine sa fac "misto".

Totul a inceput cu o invitate la teatrul de opereta.Evident ca a fost necesara deplasarea intregii familii,cu toate ca taica-miu nu e amator de asa ceva,iar sora-mea,desi in domeniul muzicii merge doar din snobism si dintr-un fel de obligatie morala pe care o are fata de ceva ce se presupune a fi o constructiva pierdere a timpului.

Bun,vine familia sa ma ia cu masina,ajungem la Teatrul de Opereta Ion Dacian,totul bine si frumos. Intram inauntru. Ma izbeste imaginea unei cozi lungi de vreo 20 de metri,scena care-mi semana a imagine tipic comunista :"cetateni romani stand la coada pentru paine". Bine, coada ca coada,dar ajungem la garderoba..si in timp ce asteptam cuminte sa-mi vina randul pentru a-mi lasa haina,observ cum pe partea stanga sunt depasita de niste cucoane pe la vreo 30 de ani..Acum,bunul-simt e o chestie relativa si nu ar trebui sa le judecam pe "doamne" pentru manevra perfect legala-conform legislatiei rutiere.Pana la urma,urlam ca vrem alt conducator,conditii mai bune,pensii mai mari,rosia montana mai curata,dar aruncam gunoaie pe jos,nu curatam rahatul cainelui nostru din mijlocul strazii,ne bagam in fata oamenilor care incearca macar sa para civilizati stand la coada; voi ajunge si la asta,nu va temeti.

Imi las haina,intru in sala.In dreapta mea niste dobitoci imbracati in hanorac,dar e ok.Au in jur de 20 si ceva de ani si au venit cu prietenele lor,imbracate la fel de lipsit de gust.Pe durata celor 3 ore am auzit numai comentarii de genul "ia uite ba ce grasi sunt astia" sau polemici pe tema unor jucatori de fotbal foarte "mainstream".Uitandu-ma la ei,mi-am dat seama ca sunt exact genul de tineri care reprezinta societatea noastra,care la varsta lor inca locuiesc cu parintii pentru ca le este lene sa munceasca.Traiesc bine mersi pe banii imbecililor care i-au adus pe lume si n-au fost in stare sa le ofere o educatie minima.Bac-ul probabil ca nu l-au luat nici din prima,nici din a doua,pentru ca s-au dus sparti "pa legale"-nu vreau sa ma lungesc asa ca ma voi opri aici.

In afara de asta,s-a cantat execrabil.La un moment dat taica-miu s-a aplecat spre mine si mi-a zis ca nu-i place sa se tipe la el.

Am venit acasa,m-am schimbat,am chemat un prieten sa vina sa ma ia de acasa,pentru ca sincer,aproape ca mi-e frica sa merg pe strada pentru ca am certitudinea ca :

a.vine vreun cretin care se crede revolutionar si-mi da cu bata in cap,urland "anarhie,jos guvernul,basescu=comunism,mariti pensiile" samd.

b.vine o gloata de militieni care ma ia pe sus fara motiv.Politia romana..siguranta si incredere.

Dupa rezolvarea problemei de siguranta,am iesit in club.Unde? In vesnicul si nemuritorul Kulturhaus.

Pentru procentul de 2% dintre voi,care nu stiti ce este Kulturhausul,voi face o scurta,dar relevanta descriere a locului : Fostul Twice, langa Sfantul Gheorghe,acolo unde intorc tramvalurile.E complet gol pana la ora 12,cand,dracu stie de unde,se umple de oameni.Colcaie pe acolo tot felul de ase-isti sau d'astia de sunt la hyperion si nu-s in stare sa lege doua fraze coerente.De ce se vine acolo? Pai, in functie de interes,exista urmatoarele categorii :

a.persoanele random care nu prea au bani (bautura e foarte ieftina acolo) si vin sa-si inece amarul in alcool;

b.cocalarii care au bani si se strang in turme de cate 5-6,pentru explorarea unui taram nou;

c.fetele de 16-17 ani care vin sa se hlizeasca la barmani si eventual la orice alta persoana care are par facial (aici exista desigur cateva subdiviziuni,de exemplu : fetele care stau non stop cu telefonul in mana ca sa-si dea check-in pe facebook,sa vada toti cei 754 de friends in baia carui club si-au borat ele sufletul,fetele care se ling cu alte fete pentru ca nu le vrea nimeni si asta obligat fortat te face sa te uiti la ele,etc.)

d.hipsterii care au bani la ei,dar totusi beau pe banii altora sau fac cheta.Sistemu e de vina!

e.grupuletele de baieti de la poli,care vin sa agate fetele din categoria c.Dar de ce ai vrea sa agati una dintre fetele din categoria c.? Pentru ca se imbata repede (deci nu sunt atat de costisitoare),pentru ca nu trebuie sa faci vreun efort intelectual major (ai putea la fel de bine sa le reciti o teorema de clasa a5a) pentru a purta o conversatie cu ele..samd.

f.ultima categorie despre care am de gand sa vorbesc in seara asta este una deosebit de..rara,unde,evident, ma integrez si eu. Suntem noi astia cativa care avem niste vieti mediocre si confuze,care inca ne zbatem sa supravietuim in oceanul de prostie incomensurabila in care ne balacim siliti de circumstante.Eu merg acolo ca sa ma trezesc la realitate si,recunosc sincer ca dupa ce plec de acolo,in fiecare dimineata ma fute cate o imitatie ieftina de depresie adolescentina pentru ca realizez cat de penibil si de dus la extrem e totul.

This is it for tonight.

Si inca ceva,de fapt.De acum incolo am decis ca titlul postarii va avea legatura cu postarea propriu-zisa,pentru a evita eventualele confuzii.

2010-06-04T07:08:00.000-07:00

this made my day, 2day : http://fuckyeahtwilightsucks.tumblr.com
enjoy!

first dates

2010-05-21T13:14:00.000-07:00

...sau scurta categorizare a intalnirilor din secolul XXI:

- date tipic american (sau nu uita banii de taxi) : el vine,te ia,iti aduce flori,mergeti la un bar dragut,vorbiti,tu te prefaci rusinoasa si virgina,el iti pune mana pe picior,te duce pana in pragu usii.te suna dupa 3 zile sa nu para disperat.

- date romanesc

1.normal(sau cum e la voi): va intalniti intr-un punct comun,stabiliti pe loc unde sa mergeti.vorbiti mult si pe langa subiect,ramai cool si pe pozitii.te lingi cu el pe la jumatatea serii.nu te duce acasa,pentru ca tu ii zici ca te descurci si singura (emanciparea femeii).

2. la autisti anormali (adica la mine): intalnire intr-un punct comun,dupa ce in prealabil ma gandesc 3 zile cu ce sa ma imbrac desigur,mergem undeva oriunde,nu beau alcool,bajbai o conversatie si batai nervoasa din picior toata noaptea.cand ajungem la faza 2 incep sa schimb usor subiectul si sa par o fata draguta si de treaba.nu ma duce acasa,pentru ca stau la capatul Bucurestiului.

daca aveti impresia ca nu va incadrati in niciuna din categoriile de mai sus,incercati sa recititi si nu va amagiti singuri!

Do it Pallady style!

2010-03-05T09:45:00.000-08:00

Buna ziua, in acest episod al "Marilor tehnici ale lumii" veti invata antica tehnica de a desena si a picta in mod economic cu plante si flori.

Pentru necunoscatori aceasta este una dintre cele mai eficace, mai rapide si in special expresive tehnici de a picta.
Aceata tehnica a fost inventata de marele artist roman Theodor Pallady in "Epoca Palladydiana" cunoscuta ca si Art Nouveau. Pentru mai multe informati despre Pallady goggle-iti sau click aici.

In ce consta aceasta tehnica avansata:

Pentru inceput trebuie sa gasesti un loc, o gradina, o pajiste cu multe flori si mai ales multe varietati de flori. Un parc, gradina unui spital, gradina bunicii, in fata/spatele unui bloc... oriunde, cat timp nu cumparati flori... de ce sa cheltui bani cand au facut-o altii inaintea ta?!
Asigura-te ca ai la tine un cutitats, o foarfeca sau macar un cutter ca sa tai florile si un recipient destul de incapator cum ar fi o punga sau un ghiozdan.
Pentru a-ti crea o paleta destul de variata iti trebuie diferite plante pentru a crea diferite culori. Acestea sunt cele mai importante: galben galbenele (utilizat foarte mult de Pallady), verde urzica, albastru albastrea, si violet violeta. Apoi din trandafiri poti face mai multe nuante de rosu, roz, galben si alb. Pentru verde aduna iarba si buruieni la nimereala (mare atentie la locurile pentru caini, te asteapta surprize!). Albastru n-avem.
Acum ca stii ce sa iei, ia.

Acum ca ai materiale, gaseste un loc pentru a-ti incepe creatia.
Cel mai recomandat ar fi un atelier, dar din moment ce vrei sa pictezi cu flori...probabil n-ai asa ca ne putem multumi cu pivnita bunicii.
Ai grija inainte de a lucra, sa fabrici o coroana cu lumanari in stilul Michelangelo pentru a vedea mai bine in pivnita. Poti achizitiona o coroana de calitate la urmatorul site: www.dragomileana.com.

Incepem sa pictam.
Aduna intr-un manunchi florile de culoare dorita sa freaca cu miscari decise plansa de lucru.
Pentru a combina doya culori mai aduna un manunchi de cealalta culoare si tine-l in cealalta mana. Acum freaca cu amandoua in alternativ. Pentru o amestecare mai buna se recomanda miscari circulare.
Iar daca esti un extremist ca si Pallady si vrei sa folosestie de la 3 la mai multe culori...foloseste si picioarele, dintii, limba si alte parti ale corpului. Expresivitate asigurata!.

Acum ca cunoasteti tehnica, vi s-a descis un nou drum inainte spre o cariera de artist.
Felicitari si spor la lucru!

*Informatiile prezente in acest ghid nu au fost niciodata verificate, iar existenta lui Pallady nu a fost niciodata dovedita.
**Nu se returneaza bani.

randomish

2010-02-24T09:30:00.000-08:00

Drumul spre scoala nu-l mai descriu.Toata lumea stie cum e statia de metrou de la Victoriei la 7:30 dimineata.Anarchy in the metrouuuuuu!
Ajung la scoala.Prima ora o aveam la cabinetul de Istoria Artelor si Arhitecturii, care din fericire pentru gleznele mele anchilozate se afla la parter.Am vazut ca cele 3 colege care ajunsesera inaintea mea (cei 3 crai de la Rasarit?!) asteptau cuminti in fata usii,deci am dedus ca usa era incuiata (biata,NAIVA de mine). D.era bine dispusa si s-a dus afara la o tigara. Am ramas cu L. si cu Mânătoarea* (un pseudonim ales cu cea mai mare grija si atentie,ca de..ne respectam victimele).
Ce a urmat m-a socat peste masura.
L. s-a dus hotarata spre usa si ca prin minune..USA S-A DESCHIS!
Caderea nervoasa pe care am avut-o la un interval de cateva secunde de incident a fost atenuata de faptul ca in clasa era cald.
Am intrebat cine a ajuns prima si raspunsul nu a intarziat : "YO!". Eu deja imi imaginam un rapper d-ala cu 3 batice infasurate pe cap,sapca si lanturi d-alea galbene de wc agatate de gat,DAR (ah..eternul "dar") nu.In fata mea se afla chiar Manatoarea (mi-e lene sa scriu cu diacritice) cu vesnicul ei breton de manichiurista care-i ajungea pana la nari.
Dialogul a decurs cam asa :
Manatoarea : Yo!
zaPomBo$$-adica-eu : tu ai ajuns prima?
M : daaaa *voce de mimi,whatever that is*
zaPomBo$$-adica-eu : si n-ai apasat pe clanta?!
M : nu *extrem de nonsalant*
zaPomBo$$-adica-eu : *colaps* FAghuife4h8348592347ierhjk tu esti tampita?
M : *uimita* da' de ce?!
zaPomBo$$-adica-eu-care-incepeam-sa-ma-enervez : ai venit prima si n-ai apasat pe clanta..!?!
M : si ce? Sunt si eu obosita.Crezi ca stau sa ma gandesc .. (de aici nu am mai auzit pentru ca am inteles ca ea e obosita,dar are timp sa-si dea cu fixativ pe copertina,sa se spoiasca la ochi si sa-si puna cerceii cu un diametru exagerat de mare-cam cat o pizza-si toate astea pe la un 5 dimineata probabil..pentru ca alta solutie nu vad,decat daca s-ar fi culcat asa de seara).
zaPomBo$$-adica-eu-care-deja-era-mega-pissed-off : a..deci nu te-ai obosit sa-ti pui neuronul in functiune?
M : dwqwebnbvwe834h32nwef83 *dramatisme* NU INTELEG CE AI CU MINE!
zaPomBo$$-adica-eu-deja-sictirita : verdict
M : ??
zaPomBo$$-adica-eu-Bo$$ : bretonu ala ti-a afectat gandirea?
M : haha *ironic* ce amuzanta esti..

Si cu toate astea,eu inca rezist.Va intrebati cum? Sincer..si eu.
Coeficientul de inteligenta crescand din ce in ce mai mult pe metru patrat ma face sa ma gandesc ca in viitor mi se vor intampla doua chestii ; ori ma vor arde pe rug,ori ma vor martiriza.

*Multumim Moise pentru inspiratia divina!

bonfaiăr

2010-02-22T06:58:00.000-08:00

Prostia omeneasca* (precum ne zice si Ion Creanga) este infinita. La concluzia asta ajunsesem eu de mai mult timp,dar s-a concretizat destul de recent datorita unei intamplari de-a dreptul triste.
Pozitia strategica pe care mi-am ales-o la scoala (prima banca de pe randul din mijloc) a fost aleasa cu mare precizie,dar pana si cele mai exacte masuratori pot fi spulberate de catre un element aparent insignifiant,desi gigantic. In timp ce contemplam nu-mi aduc aminte exact ce,dar sigur intreprindeam o actiune pasnica,campul meu auditiv a fost bruiat de o voce..nu tocmai placuta.Vocea venea dinspre banca din spatele meu.Dintr-o data mi-am dat seama ca eram umbrita,asa ca m-am intors stupefiata si am vazut-o (ultimul dram de bun simt care mi-a ramas ma impiedica sa dau in vileag identitatea persoanei,deci o vom numi Framelia).ERA FRAMELIA. Prezenta ei a fost anuntata de niste ragete pe care eu le-am auzit, in ciuda faptului ca aveam castile in urechi si muzica data la maxim (la noul meu iPod negru de 16 GB),dar stiti cum e, speranta moare ultima..Mi-am adunat fortele si energia pentru a ma concentra la ale mele,dar nu. "Vant,ploaie..Framelia persista!".
In binemeritata pauza m-am dus pana la colegul meu de clasa si de blog G-man pentru a schimba doua trei vorbe.Am ignorat-o din nou (numai Dumnezeu stie de unde am avut atata putere s-o suport) pe Framelia,care levita in jurul meu precum ..ma rog,nu exista termeni de comparatie,dar ati prins ideea.Imaginati-va dimensiunile ei apocaliptice daca bietii si inocentii de noi am inceput cu glume de tipul : Free Framelia! , Framelia nu are inaltime,are raza si diametru,precum si clasicele "Yo' mama's so fat.." care au fost inlocuite cu "Framelia's so fat..". Framelia care imi tot dadea ture,imi mai lipea si o suava palma dupa ceafa,lucru pe care eu l-am observat mult mai tarziu datorita faptului ca am o sora mai mica si agasanta care si-a dedicat existenta chinuirii mele.Ignorand-o in continuare,am constatat cu stupoare ca Framelia poate fi usor comparata cu cancerul : pe masura ce o ignori...creste.Palmutele (care incepusera sa aiba ceva greutate) incepusera sa ma agaseze asa ca adunandu-mi nervii de otel i-am spus sec "Inceteaza sau ti-o iei".Replica a fost una dura,de-o inteligenta debordanta si covarsitoare "hahahaha! Sa te vad fa!" si mi-a mai trantit o palma.
Fara sa gandesc prea mult i-am futut o palma de i-am intors fata la spate ; experienta extrem de neplacuta datorita faptului ca am simtit cum mi se afunda mana in stratul consistent de fond de ten.M-am sters pe blugi (bad habits never die) si m-am intors catre G-man-bo$$ sa-mi continui ideea si am observat ca e liniste in clasa, "calmul dinaintea furtunii".Instinctiv am luat-o la fuga cu Framelia ridicandu-se ca un tsunami urias in spatele meu.
Si da-i si fugi,si da-i si fugi..
Eu,in mintea mea inocenta si pura m-am gandit logic : 2 tone pe doua piciorute de crab supraponderal nu sunt tocmai o combinatie buna.Si tot alergand pe culoarele infinit si absurd de lungi ale scolii am constatat ca niciodata nu trebuie sa te bazezi pe logica.Framelia ma prindea din urma..EVIDENT ca datorita unei manevre extrem de inteligente am reusit sa ajung in clasa inaintea ei.
Ajungand in clasa, Framelia replica nervoasa "Du-te-n pizda ma-tii de grasa!" (desi pun pariu ca nu ar fi spus cu cratime!) si toata clasa a pufnit in ras (avand in vedere ca ea are triplul greutatii mele,cred si eu ca era amuzant).
Apoi a avut o criza de isterie in ora de psihologie pentru ca si-a pierdut castile.
Dupa jumatate de ora in care s-a plimbat prin clasa ignorand-o pe profa care se tinea dupa ea si o ruga insistent sa se calmeze,Framelia si-a gasit castile agatate de scaunul de la catedra (in timp ce facea pe soferul de formula 1 - de precizat ca mereu are telefonul dupa ea,chiar si la ora de sport sau cand merge la WC-probabil i s-au agatat de scaun). Acuzatii,drame,plansete..bla bla.
Finalul a fost unul dramatic,Framelia luandu-si poseta de 5 kilograme cu cosmetice si parasind clasa plangand,injurand si gesticuland.
PROSTIA NEVER DIES!

*Povestire publicata prima data in Invatatorul copiilor..., ed. III, Iasi, 1874

CUM SA FI POPULAR (pe haicinci) IN 10 PASI SIMPLI

2010-02-21T09:40:00.000-08:00

Si tu poti fi popular!

Prefata
Te-ai saturat ca lumea sa te ignore complet de fiecare data cand intri in clasa sau te duci la servici?
Nu mai suporti sa vezi ca cei din jurul tau au prieteni cu care sa barfeasca alti prieteni?
Te-ai saturat ca parintii tai sa fie singurele persoane care iti cunosc numarul de telefon?
Noi Aducem Solutia!
In acest ghid va vom prezenta cea mai buna si mai rapida metoda de a deveni popular cu ajutorul HI5-ului (hai faiv).
Tin sa precizez ca acest ghid NU va face sa deveniti popular printre toate tipurile de persoane, decat in anumite cercuri .Pentru mai multe informatii google-iti "pokemoni".

"Si tu poti fi popular!"

Pasul 1: In cazul (destul de probabil) in care nu aveti photoshop, luati-l.
Presupunand ca nu vreti sa va ipotecati casa si/sau bunica il vom "fura" de pe net, ca asa-i la noi.
Acum puteti alege sa folositi diverse metode. Ati putea cere unui prieten care se pricepe la chestii d-astea (toata lumea are cate unul), dar presupunand ca nu aveti prea multi prieteni, trecem la a doua metoda. Cautati pe torrente, odc sau alte chestii dubioase de ciordit programe si luati un "crack". Nu, nu d-ala de fumat, ci d-ala de ciordit programe.
Acum ca aveti cu ce sa operati, treceti la pasul 2.

Pasul 2: Presupunand (din nou) ca aveti poze cu mecla dumneavoastra, alegeti-le pe cele mai putin urate. Le vom edita.
Pozele in care sunteti singur vor parea mult mai originale, iar dumneavoastra veti parea mult mai creativ si inventiv daca vor fi in alb si negru sau sepia. Modificati-le.
Cele in care sunteti cu prietenii(daca aveti) au o sansa mai mare sa fie remarcate de ceilalti haifaiveri, de aceea necesita mai multa munca. Tot ceea ce trebuie sa faceti este sa modificati meclele prietenilor astfel incat sa para mai urati decat dumneavoastra. Gradul de dificultate al acestui pas este direct proportional de gradul dumneavoastra de uratenie, din aceasta cauza nu putem da sfaturi. Pentru ajutor cautati tutoriale pe vevevepunctiutubpunctcompunct.

Pasul 3: Creati-va un cont nou pe hi5.

Pasul 4: Postati pozele editate.

Pasul 5: Scrieti la rubrica "Description" a fiecarei poze cate:
- un citat dintr-un cantec gay in care personajul principal este turmentat si sufera. Ex.: "I'm just a kid and life is a nightmare..." (Simple Plan - I'm just a kid)
sau/si
- o remarca despre cat de bine v-ati distrat in seara aia cu prietenii..chiar daca ati fost cu totii acasa la unul dintre acestia (sau la dumneavoastra) pentru maratonul lunar de WOW (a.k.a World Of Warcraft)

Pasul 6: Atentie! Acesta este cel mai important pas!
Adaugati-l la "friends" pe Droomy_only4u (9926 views-uri) si toti cei care au nickname-uri straine sau chiar pretind sa provina din alta tara chiar daca are un nume precum Eusebiu, Costache sau Andreas.
Asigurati-va ca nimeni dintre cei adaugati in lista dumneavoastra de persoane populare nu are mai putin de 9000 views-uri!
Acest pas s-ar putea sa dureze cel mai mult.

Nota: Nu oferim despagubiri in cazul in care unul dintre acesti pusti populari refuza sa fie friend-ul dumneavoastra sustinand ca e prea "Bo$$".

Pasii 7 si 8: Dati reply cu "da stiu, dar ce sa fac?!" la fiecare comment cu "ce uratzi snt prieteni(i) tai, u in schimb ejti b00n/bo0na" si intrebari asemanatoare. Stergeti fiecare comment de la prieteni cu "iar editezi bah boule/vaco pozele cu mine?!" si afirmatii asemanatoare.

Pasul 9: Scrieti si dumneavoastra commenturi pe paginile friends-ilor faimosi cu complimente neadecvat de mari. Ex.: ":x whoaww ce b0oN ejti in tricoul ast muov! :D ^_^"

Pasul 10:Acum nu va trece mult timp si toti pustii populari va vor cunoaste, devenind la randul dumneavoastra, popular/populara.

Dati-va singur o imbratisare.
Ati reusit!

Editura "Secretele vietii din zilele noastre"

falCLOR

2010-02-16T10:41:00.000-08:00

Pentru ca cele mai amuzante sunt povestioarele culese din popor,m-am decis sa rascolesc putin printre analele cunostintelor mele sa vad daca pot gasi ceva interesant.Din pacate,ce voi scrie nu va schimba viata nimanui, nu va revolutiona industria hartiei igienice si nici macar nu va va interesa asa mult,dar totusi..o pilda e o pilda!
Candva I. era o fata mica,draguta si simpatica (dar toate cu masura!),acestea pe vremea cand nu descoperise inca fondul de ten si pastilele anticonceptionale.I. visa la o lume plina de unicorni,curcubee si floricele,la o dragoste adevarata. Cu indeplinirea primelor cerinte era mai greu, na,societatea calutilor nu era prea multumita de faptul ca trebuiau sa poarte niste baionete lipite de frunte asa ca au fost interzise; cu curcubeele tot asa,mergea greu treaba din cauza atmosferei foarte curate prin care poti sa tai si cu spada cerculete,iar floricelele au fost rezolvate de PSD care au plantat panselute pe unde au apucat : in parcuri,in scuaruri,in gradinite,in scoli,pe blocuri,prin cafenele,prin ratb-uri si..in fine.
Cu toate ca micutei I. nu-i mergea foarte bine si manca zilnic cateva tone de ciocolata pe care si-o cumpara cu banutii furati din poseta mamicii ei, I. s-a indragostit de Gheorghe,un biet taran a carui sete nu de pamant,ca a fratelui sau Ion, ci de industria betoanelor crestea necontenit.
Acum I. crescuse, se maturizase,credinta ei in Dumnezeu o ajuta sa treaca peste toate,ea avand sufletul si alte parti ale corpului pure si neprihanite.Dragostea ei pentru Gheorghe crestea precum rezolvarea unei ecuatii bipatrate.Intentiile ei nobile se vedeau si pe hi5 unde se alaturase unui grup (cult..?!) numeros (cca. 3 persoane) cunoscut sub numele de "Virgine pana la moarte". Desigur ca la o luna si ceva temutul grup ce naviga valurile hi5-ului a fost destramat. Dar ce se intamplase atat de groaznic? Ce cataclism se abatuse asupra fericitului grupulet?! Stiu ca "n-o sa va vina sa crrrrredeti" (citez un cunoscut),dar cea care a rupt pactul fecioarelor a fost chiar I.
In timp ce noi ne concentram asupra cultului dumnezeiesc reprezentat de treimea fecioarelor, I. a sterpelit niste bani din posetuta magica si a fugit dupa Gheorge in Italia (care saracul plecase la cules de portofele).Oferindu-i-se lui Gheorghe,acesta a distrus treimea,revenind mai tarziu pe hi5 si cerandu-si scuze compatrioatelor sale.
I.avea impresia ca va trai intr-o uniune perfecta cu Gheorghe,dar acesta s-a dovedit a fi doar alt alcoolic care-si bate nevasta (si care invita si restul satului s-o bata).Acesta poate fi considerat un ev mediu in existenta micutei I.,care acum nu mai era micuta nici la propriu,nici la figurat.
Desigur,dupa o criza de personalitate in care si-a scurtat venele cu cativa centimetri, I. a decis ca va incepe o noua viata,iubindu-l in secret pe Gheorge si afisand un exterior dur,ca de piatra.
Ajungem in prezent (incercati sa va imaginati un om care iese dintr-o toaleta publica avand jumatate de metru de hartie igienica-dintr-aceea ieftina si roz!-lipita de talpa pantofului stang).
Acum I. isi schimba prietenii (si topul pe hi5) precum isi schimba si culoarea unghiilor.Desigur ca noi nu o putem intelege,ea traieste o adevarata drama shakespeareiana.Numai EA a trecut printr-o deceptie in dragoste.Numai pe EA n-o inteleg iubitii ei parinti.Numai EA isi ia teapa de la dealeri. Faptul ca-i vine mereu sa planga,dar nu o face, ne dovedeste noua ca ea este o persoana puternica,o fata DURA,from tha' hood.
Scrie in jurnalul ei : "Plansul este pentru oamenii slabi.Imi doresc ca X.sa ma inteleaga si G.sa ma iubeasca.Cu toate ca sunt o fata dura,in fiecare zi dupa scoala vin acasa si plang cate 8 ore si apoi ma dau cu 2 kilograme si jumatate de fond de ten pentru ca am pe fata striatii de la lacrimi ".
O alta scriere extrasa din jurnalul ei suna cam asa : "Cu toate ca ma prefac ca sunt complexata,asa cum scria in CoolGirl ca trebuie, doar pentru a primi complimente de care sunt constienta ca sunt false,tot nu pot atrage atentia decat sugand madulare prin baile cluburilor cu muzica de cacat.Sincer nu stiu ce sa ma mai fac.Viata mea suge!".
Privind in viitor,micuta I. a ajuns prostituata pe la Mosilor,dar pana la urma..la asta se rezuma fericirea ei.La faptul ca face ce vrea din barbati si acestia o si platesc pentru asta! (sau cel putin asa se minte)

Cu respect,
un P-E-Ş-T-E iesit la pensie!

strawberry fields for ever

2010-01-18T11:29:00.000-08:00

"doamne cat de des scriam inainte.si cate alte lucruri faceam.parca pana si iarna era mai calda si oamenii mai putin stresati de criza,sau de orice alte lucruri auzite la televizor.

dar,din fericire pentru voi,in spiritul mai mult sau mai putin anti-politic,anti ironic,anti-lucruri-urate-pe-care-le-stim-cu-totii-si-de-care-suntem-satui imi voi urma menirea de a scrie pe acest blog lucruri dragute.ca,la o adica,asta era si ideea:una calda,alta rece [ :) ]bun.asta-i intro-ul ala plictisitor.normal ma.am si eu dreptul la asa ceva.adica ce,numai unii?"

cand pielea de pe spate era complet sfasiata,am stiut.le simteam:erau acolo,exact asa cum mi le imaginam,lungi,grele,apasand cu presiune mai mult asupra sinapselor dintre proprii mei neuroni decat asupra coloanei vertebrale.durerea nu mi-a parut sfasietoare,in ciuda asteptarilor.m-a inaltat.le simteam,erau ale mele.exuberante,pulsand de energie,erau ale mele.numai ale mele.in sfarsit.in sfarsit.in sfarsit.am incercat sa ma ridic,genunchii mei fiind proptiti in tarana densa,in cenusa,sustinand intreaga greutate.praful imi patrunsese in epiderma,in pori,se amestecase cu substanta sarata ce-mi curgea din ochi necontenit.m-am impins pe calcaie,simtind o noua vibratie pulsand in mine,un sunet ascutit perceput in interiorul urechilor.sunt aici.intotdeauna am fost.pe doua picioare.greutatea lor m-a facut sa-mi inabus un tipat.

mi-am intors capul din automatism si am vazut:tot ce simteam palpa in ele.m-am miscat incet,indreptandu-mi coloana,temandu-ma sa nu cad iar in tarana si sa-mi julesc genunchii.de ce nu te poti ridica a doua oara?parca trebuiau sa-mi spuna asta.unde sunt acum,sa-mi raspunda la intrebari?

simtind cum caldura imi ajunge pana in interiorul esofagului,si ma indeamna,ma indeamna sa-mi apartin.ce va trebui sa indur pentru nesocotinta?pentru raspunsul la toate intrebarile lor?si ale mele?cat de nesabuit am fost cand am atins-o pe fiecare in parte,culegand globurile incandescente de lumina din interiorul lor.le pot percepe acum.sunt cu miile.peste tot in corpul meu.in bucata asta de carne bruta de care ma folosesc ca sa le castig increderea.suferinta,iadul,ce mai inseamna asta?credeam ca-mi stiu alegerea.cum au facut si ei,totul trebuia sa decurga la fel.si plutirea...

dar indoielile?de ce-mi pulseaza mii si milioane de intrebari in tample si pulsul o ia razna si-mi spune ca trebuie sa ascult de ceva mai important si tarana asta are un gust atat de amar?

si daca la voi nu e mai bine?daca paradisul e in directia opusa?

eu m-am decis.nu vreau sa ajung acolo unde sunteti voi,nimic din ceea ce sunt nu ma indruma spre asta.am ales sa stiu,sa-mi deschid ochii cu riscul ca soarele sa-mi arda pupilele.vreau mai mult de atat.sa le am pe toate,sa nu ma multumesc niciodata,sa am stelele,si cerul,si focul,si iadul si tot ce pe voi va inspaimanta.

'am ales sa-mi apartin'.asta e ultimul gand care mi-a trecut prin cap.acum imping cu putere in pamant,si ceva ce-mi sutinea trupul se frange cu un zornait metalic.zambesc,imi sterg fata murdara cu dosul palmei si bat cu putere din aripi,simtind cum tarana din jurul meu se imprastie in rafale.

m-arunc in gol.acum plutesc,si aripile ma poarta spre cer.imi intind bratele,si aerul ma sectioneaza in mii de particule.

ei nu mi-au spus cum se simte libertatea...

o soacra..un fierastrau!?

2009-12-26T07:50:00.000-08:00

ok.Hai sa ma abtin cu sarbatorile..oricum e prea multa hatereala in sezonul asta.Nu va temeti,o sa revin cu "povesti siropoase" despre "copilasi teribilisti" cat de curand..Intre timp :
http://3571-8055.blogspot.com - un blog despre ura,tradari in dragoste,legaturi incestuoase,amor,pasiune ..mda..despre skate!

happy holidays you bastards!

iPod shuffle

2009-12-08T06:54:00.000-08:00

AH1N1XYZ..bullshit.O "griputa" oarecare..De ce atatea griji? Anual mor de gripa 6000 de oameni..cu ce e mai speciala tanti "Ahasunuenunu"..? Tinteste catre persoanele tinere..Cam dubios dupa parerea mea de necunoscator si muritor de rand.
Ce este si mai ciudat,insa,este faptul ca odata cu amalgamul alegerilor BRUSC gripa s-a evaporat.I wonder why..
Lasand toate porcariile la o parte,trebuie sa-mi marturisesc bucuria nemarginita.Inainte sa ma spovedesc voua,dragi cititori,va voi reaminti ce persoana egoista,ignoranta,narcisista (si restul adjectivelor negative) sunt.
S-a intamplat ceva minunat.
Nu,nu este vorba despre nesuferitele sarbatori de iarna care vin peste noi (voi vorbi despre asta intr-o postare viitoare)..este vorba despre faptul ca scara rulanta de la victoriei este devastata.
Imi pare bine.Ma bucur nespus.Nu,nu sunt ironica,vorbesc foarte serios.
In fiecare dimineata ma uit sau sunt calcata in picioare de oameni disperati sa ajunga cat mai repede la scara rulanta.Sunt ferm convinsa ca cele 6 secunde castigate pentru ca te bagi in fata cuiva iti vor salva locul de munca. Si ce atata graba? Oricum timpul trece,fie ca ne grabim sau nu.
Imi pare bine.Va inghesuiati,va dadeati coate ca sa ajungeti cat mai repede si acum ce s-a intamplat? MERGETI PE SCARILE NORMALE (cred ca asta inseamna ca v-a fost calcata demnitatea in picioare,nu? e inadmisibil sa va folositi picioarele,voi care lucrati intr-un birou..nu-i asa?)
Si ma uit la voi..sunteti atat de nemultumiti.Nu va convine ca urcati nenorocitele de scari..dar totusi le urcati..De ce? Nu pentru ca intarziati la munca..nu nu nu nu..va enervati ca vi se intampla VOUA.Da,exact amice.Ti se intampla chiar tie.Nu te gandesti la femeia mai in varsta de langa tine care se chinuie cu plasele alea de 50 de kilograme..sau la copilul ala care saracul e clasa a2a si are un ghiozdan de doua ori cat el.Sau la femeia cu carucior..sau la oamenii care te inconjoara.Nu.Te gandesti la tine.Esti egoist.."Cine?..eu?! Du-te ma de-aici!"..
Toti suntem egoisti,dar macar nu mai negati, pentru ca, sincer, m-am saturat de ipocrizia voastra pana peste cap.
Cu multa dragoste,
un utilizator al scarii rulante de la Victoriei

pulpa de nuca

2009-08-28T02:06:00.000-07:00

Acum ceva timp m-am intors de la mare si am vrut sa postez.Din pacate alte chestiuni au intervenit asa ca postez cu intarziere,mii de scuze celor 2-3 cititori!

In primul rand as vrea sa va spun ca nu mi-a lipsit DELOC Bucurestiul.Am venit de la mare si cum am coborat din tren am inceput sa aud "BAAA..uite ce par are aia","BAAA uite ce blugi are aia" si tot felul de asemenea observatii pline de inteligenta fara de care seara mea nu ar fi fost completa.Evident ca dupa ce am asteptat 45 de minute un amarat de 79 pe la 10 jumate,o panica generala a izbit tot grupul "daca nu o sa mai vina niciun 79?!",iar asta ar fi fost foarte neplacut din cauza faptului ca nimeni nu mai avea un leu in buzunar,iar zona nu era tocmai primitoare. Cum pazeam noi mormanul de bagaje,caruia ii dadeau tarcoale niste indivizi DELOC dubiosi,la orizont a aparut o lumina.Avea o aura calda si primitoare,da! Era intr-adevar un 79. Am ajuns acasa..lala..nimic interesant..m-am culcat.

A doua zi am realizat de ce plang dupa mare.

Mergeam pe strada si-mi inundau sinusurile tot felul de mirosuri chimice,artificiale.Aveam blugii plini de praf si ma izbeau tot felul de sunete anarhice,produse fie de oameni,fie de masini.Cu toate ca mi-era greu sa respir aerul imbacsit am continuat sa merg pe trotuarul vizibil mult prea ingust pentru concentratia de picioare pe metru patrat. Ooooook.Am traversat regulamentar,pe la trecerea de pietoni si m-a ratat la vreo 10 cm un DOBITOC care trecuse pe rosu.Evident ca mercedesul lui negru ii permitea sa treaca pe rosu si sa injure ca pietonii nu s-au dat la o parte cand a trecut el.Nimic iesit din comun.Apoi,evident o alta remarca la blugii mei "fata,fata..n-ai bani sa-ti cumperi blugi?".M-am intors si cu o nonsalanta izbitoare i-am raspuns individului ca "nu-mi permit Armani" si am plecat mai departe.Recunosc,cu o satisfactie debordanta ca urmatoarele 5 minute s-au lasat trase de par fara evenimente.La a doua intersectie niste bine-cunoscute babute comuniste isi molfaiau agitate covrigii.Ca o adepta adevarata a anarhismului m-am oprit la trecere asteptand culoarea verde a semaforului.Da,ati ghicit.Dupa ce m-au inconjurat au inceput sa-mi puna intrebari "Nu ti-e rusine cu parul ala in cap?","Esti de la nebuni? De ce ti-ai stricat fata cu belciuge,esti porc?".. Numaram secundele pana la impact si atunci culoarea verde a avut bunavointa sa se afiseze.Mai aveam 100 de metri pana in parc.Aveam sa reusesc?! 90..80...Da,inca putin...40..30..20...EVIDENT.In acea secunda cerul s-a intunecat, iar in fata mea un grup de vreo 10-12 (scuzati-ma,dar nu am cum sa-i numesc altfel) cocalari a aparut ca din neant. Stralucirea hainelor lor a avut un efect de-a dreptul orbitor si dureros pentru retinele mele.Nu-mi venea sa cred.."Atat de aproape si totusi atat de departe".Nu aveam cum sa ma intorc..trebuia sa merg inainte.TREBUIA SA LUPT! TREBUIA SA...ha! au trecut pe langa mine.Ironic dar da,am scapat nevatamata.
Mi-e dor de mirosul de mare si de nisipul de sub unghii.Mi-e dor de focul facut cu umbrelele din Stuf si de votca ieftina din magazinul de dupa Goblin.

caldura mare

2009-07-24T12:43:00.000-07:00

nu stiu sincer cat de mult ajungi sa cunosti un om prin intermediul a ceea ce scrie,mai ales intr-un spatiu virtual.pana si banalele mele incercari de a schimba peisajul asta virtual sec pot fi interpretate gresit.si daca as incerca sa ma explic si re-explic probabil as fi iar inteleasa gresit.pentru ca asta e.nu se numeste 'comunicare pe cale orala'.(vezi,deja ai gasit ceva care te duce cu gandul la sex).despre asta vorbesc,toti avem gandiri diferite,e putin probabil sa intelegem toti aceasi esenta a unei scrieri.a,ma scuzati,asta ar fi probabil daca scrierea cu pricina ar fi universal valabila sau daca eu as fi un scriitor/blogger cu ceva mai multa experienta.desi nu cred ca voi ajunge vreodata sa scriu...pentru lume.critica excesiva distruge uneori arta in sine,desi criticii se presupune ca au 'suflet de artist'.fals.unii nu au deloc nuante de sensibilitate in exprimarea opiniilor asupra muncii unor oameni.oameni mari,importanti,ma refer aici.nu studenti abea iesiti de pe bancile facultatilor.si totusi,suntem diferiti.scopul acestor diferente la nivel cerebral dintre noi este de a ne completa,fireste,unul pe celalalt.se presupune ca oameni cu ceva materie acolo...ca pe urma o sa va intrebati:da' cu ce ma completeaza pe mine amaratul care pune borduri?.daca nu intrati in contact direct,bineinteles ca nu reiese nimic,dar,in cazuri extreme el iti poate completa bunul tau simt si caracterul usor pacifist cu un aer de nesimtire cu iz de alcool statut si o doza de proaste maniere.cam asa merg lucrurile...pe la noi.am vrea sa mearga mai bine,dar nu facem nimic sa schimbam asta.nu toti...unii incearca.incearca,si sunt luati in ras.de catre cine?de catre semenii lor mai putin interesati de 'coexistenta sanatoasa'.ar trebui sa fiti tare mandrii de voi,sunteti bine plasati.

ar trebui totusi sa incercam sa le dam tuturor o sansa.cred ca asta ar fi inceputul unui trai mai sanatos si al multumirii de sine,nicidecum tinutul postului sau datul de pomana.si nu,chiar nu sunt unul din oamenii care vor 'sa se pregateasca pentru sfarsitul lumii'.ce-o fi o fi,pana atunci fericire si cat mai PUTINE aiureli din astea menite sa te puna sa pivesti 'lungul' curs al existentei si pacatelor tale pana la varsta de 16 ani.

si,desi sunt sigura ca n-o sa citeasca CINE trebuie aceasta postare,vreau sa multumesc baietilor care lasa sticlele de bere langa gardul din fata blocului,pe care femeia de serviciu le strange(aproape) zilnic,sau eu,din cand in cand.

aer conditionat

2009-07-21T14:20:00.000-07:00

Nu inteleg oamenii care se enerveaza cand prind semaforul rosu.
Nu inteleg hotelul de "n" stele din vama veche.
Nu inteleg oamenii care-si lasa gunoaiele pe plaja.
Nu inteleg pustii care fumeaza.
Nu inteleg de ce nu mai e la moda sa-i cumperi flori prietenei.
Nu inteleg de ce nu mai merg tinerii in parc.
Nu inteleg de ce are un om nevoie de 2 masini.
Nu inteleg de ce sunt atatea religii.
Nu inteleg dorinta absolut perversa de a-ti dori ceva ce nu ar trebui sa ai.
Nu inteleg oamenii care sunt "anti" ceva ce nu inteleg.
Nu inteleg de ce trebuie sa ne fie intiparita in creier ideea asta stupida cu criza economica.
Nu inteleg de ce stau oamenii cu lumina aprinsa in timpul zilei.
Nu inteleg de ce trebuie legumele modificate genetic.
Nu inteleg frica de insecte.
Nu inteleg uniformizarea asta stupida.
Nu inteleg de ce furculitele obisnuite au 4 dintisori.
Nu inteleg oamenii care-si bat odraslele.
Nu inteleg poluarea.
Nu inteleg consumul in exces de resurse.
Nu inteleg articolul referitor la dormitul pe banci.
Nu inteleg de ce suntem atat de orbi.
Nu inteleg ..
Neintelegand atatea chestii,ai tinde sa crezi ca nu prea am tangente cu lumea de afara,nu?
A..si aerul conditionat este CONDITIONAT tocmai pentru ca nu esti tu in stare sa te adaptezi la caldura de afara, pe care (intr-o anumita masura) tot tu ai provocat-o. Sa fie conditia existentei tale?

cireşe de mai

2009-05-19T14:46:00.000-07:00

De la capat.Tine-ti ochii inchisi.strange-i,strange-i prin nevoia nestavilita de evadare.lasa-i sa explodeze,cedeaza,las-o sa-ti curga prin vene,prin maduva oaselor,prin muschii olfactivi.te tradeaza?ce tradeaza? ultimul parfum pe care-l retii cu puterea a 1000 de clipe memorate.ingenuu,n-ai nevoie de asta zici.incearca sa scapi.tine-ti respiratia.ce simti?fasii de zambete din soare si ploaie si ninsoare si fericirea,toata fericirea care-ti transeaza stomacul ca pe o marfa ieftina si expirata.numara…1..scrasneste din dinti,prin pielea ta inca mai respira vie…2…3…iti accelereaza pulsul ala nefolositor atata timp cat n-o mai simti…4..5…te zgarie inca fara detasare,creier creier isi bate joc de tine..6…7 scenarii inutile si nopti pierdute fara sens in galaxia dinauntrul corpului tau…8 era,dar bate si sfasie in calea ei si te face sa cedezi fara sa realizezi cum face asta.9..10…vid,vid,vid,vid,vid.
Ti-ai crapat capsula de sticla si de data asta.si ai inceput sa picuri…ploi de vara.cu siguranta ca nu vei fi in stare sa crosetezi un ocean cu lana din stropi de ploaie si petale de tei.ce sa-ti inneci?ce ar mai putea ramane?hai,strange-te.cat valorezi?tu,ca fiinta solitara,gol,fara de sentimente,fara amintiri,fara ea,fara ei,fara el,fara noi,poate si fara mine.fara posibilitatea de a simti durerea.sec,gol,plutitor,mort,incapabil,liber,gri,dezorientat,inbatat cu alcool de litere inteligibile,poate…nespus de uman si de singur?ai mai fi capabil atunci sa zambesti si sa-ti recunosti slabiciunile,in afara de cele pe care ti le auto-impui?alea care vin cu timpul,fara sa le astepti,fara sa le sesizezi,fara sa le gasesti scrise pe ambalajul unui pachet de tigari.dar pana acum treceai prin ele…intangibil dar totusi infantil.nu te-au invatat si despre repercursiuni?ti-au pompat fericire din capsule sictirit vopsite in alb-sidefiu,fara sa-ti dea indicatii.te-au programat sa iubesti.sa te imbolnavesti si sa nu-ti revii.sa tragi cu dintii pana te observa cineva.apoi ai constientizat frica.frica de tine insuti.frica de umanitate,frica de lucruri neprogramate.si a inceput sa dispara…dar prin iluzii desarte ai recladit-o,ai facut asta singur?cate tipete ai strans in palme ca sa nu izbucnesti,ca sa fii acelasi tu,ca sa te ascunzi in tine,de tine,cu tine,si totusi fara scop…acum de ce e liniste?de ce te apasa?pentru ca ai inceput sa nu te mai minti cu fiecare gura de aer care iti inunda plamanii.ciresele se culeg in mai,dar dulceata se poate face in septembrie.trebuie doar sa-ti cumperi suficiente borcane…
Complicatii?te-ai descoperit din nou?iar a inceput sa-ti alerge inima fara voia ta?iar tremuri la 30 de grade celsius numai la un anumit gand…il stii.l-ai invatat.ti-a invadat tot spatiul.te are pe tine,are tot,nu e unic,dar detine toate framantarile tale,si tu esti asezat intr-o cochilie albastra de scoica pe care o poarta tot timpul in buzunar nonsalant…acum razi de tine.parca atunci nu mai era asa amuzant,cand incercai sa evadezi cu ajutorul prafului fermecat care trebuia sa te invete sa zbori catre Taramul de Nicaieri si sa traiesti vesnic.iar dupa ce-ti traiai eternitatea alaturi de una din florile de nufar de pe lac,una la fel ca toate celelalte,urma sa dai nastere unui copac…sa te transformi intr-un copac,sa ramai un simbol al sacrificiului suprem.te vei hrani cu iubire pura,pe care ti-o va plange la radacina,vei primi ceea ce n-ai avut parte,insa nu vei mai fi.nu te vei mai intoarce.vei ramane inchis intr-o cutiuta muzicala prafuita dintr-un magazin de antichitati. un copil o va mai pune in functiune din cand in cand intorcand de cheita cu vadita curiozitate.singurul sunet pe care il va cunoaste vreodata va fi fosnetul frunzelor si al vantului trecand printre firele de iarba intr-un apus de iulie…rasete si apoi greieri rupand melancolic firul povestii tale.ultima data cand ti-a trecut mana prin par si un ‘mi-ai lipsit’ sfios, pierdut si totusi rasturnand peisajul,dand melodiei o noua dimensiune.ce-ai facut?noi toti vom ramane surprinsi,uitandu-ne prin geam la copilul care inchide ochii si se aseaza tremurand in genunchi in fata cutiutei muzicale.de ce cand se ridica arata ca tine?de ce esti in locul lui?de ce te scurgi mai rar decat secundele intr-un ceasornic stricat?ploi de vara…
Palpabil.unde e rutina?ti-ai cufundat destul corpul in substanta spirtoasa a amintirilor.sa treci mai departe,sa sari,sa iei cu tine ce te-au obligat,sa te apropii de senzatii pure.dimineti de vara mirosind a iasomie,aer cald si cafeaua facuta la ibric dand in foc.innecat in abisuri ale fericirii,incapabilitatea de a retine substante straine,traind cusut cu sfori blonde si brunete,frumusetea acelor zile…furtuni de vara,alei ude si oameni alergand prin ploaie.cum te absorbeai pe tine,pe ea,toata apa si ii cedai geaca ta uda leoarca constient de faptul ca vei tremura pana in maduva oaselor…de fericire.toate florile de iasomie ce atarnau in par.umiditatea cu gust de sare.indoieli.certitudini.spice de grau copt impletite in suflet,incheieturi topite in apa de mare.abandonari impartasite,intoarceri si nevoia de continuitate.poate si incapabilitatea de a intelege cum pentru altii e dificil sa urce un deal inverzit fara sa se uite inapoi…dar interiorul din care faci parte e ferit de geamuri sparte si maini degerate iarna.e usor sa privesti intr-o singura culoare atunci cand te invadeaza mii de nuante diferite?e usor sa te pastrezi departe de tot ce doare,de tot ce moare sub ochii tai,de sentimentul ca te ineci in imobilitate? stii ca o vei sfarsi ascunzandu-te sub masa din bucatarie si abandonand lumea din afara capsulei tale impenetrabile.si totusi,daca ar fi sa fie asa,atunci de ce te-am vazut incercand sa iesi de acolo?
Hai sa facem un pact:nu vom mai cauta fericirea inutil,deoarece ne urmeaza zilnic,fara ca noi sa realizam acest lucru aparent marunt.
Si vom tine minte toate merele mancate impreuna.

“Celor care cred ca lumea asta cu iubire va scapa…”

aspirator si tocator

2009-05-18T08:10:00.000-07:00

Mi se pare o tampenie sa dezvolti un sistem al "egalitatii" bazat pe "inegalitate". Mi se pare o tampenie sa afirmi ca esti "liber",de vreme ce nu poti sa actionezi "liber".Mi se pare o tampenie ca la scoala ne invata sa ne comportam frumos si sa fim sinceri,iar in viata sa ne comportam cat mai urat si sa mintim cat mai bine.
Mi-e scarba de voi.Mi-e scarba de toti politicienii pe care voi ii creati si ii sustineti.
De ce faceti asta?
Va lasati corupti de cea mai mare inventie umana,televiziunea.Da amice,ai inteles bine.TELEVIZIUNEA. Cel mai evident si mai utilizat mod de "spalare dă creiere".Explica-mi tu mie,de ce ai nevoie de 30 de feluri de detergent,cand toate au acelasi efect? Sunt de acord cu diversitatea individuala a oamenilor,dar a marcilor de detergent?! Pe bune acum,reclamele astea stupide,care ne conving ca avem nevoie de tot felul de nimicuri,nu sunt altceva decat o metoda de control.Asa se asigura ca au cumparatori.Daca au cumparatori pot sa mareasca preturile..iar oamenii cumpara in continuare.Ca sa justifice preturile mari, totusi, aruncam vina pe criza economica imaginara (inexistenta la noi in tara,cel putin). Salariile scad,preturile cresc.Singurele trebusoare care-si mentin valoarea constant sunt salariile politicienilor.Pe ei nu-i atinge criza? TU crezi ce vor EI sa crezi.
Si chestia cu gripa porcina..HAI SA FIM REALISTI PENTRU O SECUNDA.Sa ne aducem aminte de minunata si placuta "gripa aviara" (de asemenea inexistenta).Cu toata panica ieftina provocata,a murit cineva de gripa aviara? Vreun copil? VREO NENOROCITA DE GAINA?! Nu. That's because it is bullshit. Gripa porcina e in Mexic de vreo 3 ani,si stiu ca suntem inapoiati,dar nici bolile nu ajung in timp rezonabil la noi?!
Traim in coruptie..Nu..defapt inotam in ea.Si ne plimbam asa nonsalant pe strada,de parca totul ar fi "ok" si nimeni nu se desteapta,nimeni nu deschide ochii sa vada in ce mizerie traieste.

'nkibfsd'pdf

2009-05-13T09:55:00.000-07:00

Esti un om rau.Imi provoci repulsie.Esti un egoist si sper sa mori.Te crezi bun,ai impresia ca meriti tot.Esti un nimic,esti un NIMENI BAI BOULE.M-am saturat de moaca ta de papagal.Te vad peste tot,in oglinda,pe strada,in reclame,in filme,in reviste,in cartile de colorat.ESTI PESTE TOT.Si e vina ta.E vina ta ca-ti vinzi sufletul.E vina ta ca-ti moare copilul de foame.E vina ta ca-i distrugi pe altii.E NUMAI VINA TA.Tu si sistemul idiot pe care l-ai conceput probabil inainte sa te nasti.Tu reprezinti sistemul care omoara in fiecare zi sute de mii de vietati.Le strivesti pentru ca sunt mai mici.Iti place sa crezi ca suntem mai slabi ca tine.Mici si neinsemnati.Dar ti-e frica,nu-i asa? Ti-e frica de noi.Ti-e frica de faptul ca o sa iesim din canale si o sa-ti taiam sforile.Ti-e frica de faptul ca suntem o minoritate indefinibila.N-ai cum sa ne gasesti,n-ai cum sa ne depistezi.Venim dupa tine.Muist prost ce esti.Incepi sa ai indoieli..asa-i? Cum de nu te-ai gandit la asta?Cum de ti-au luat-o niste scursuri inainte.?Cum de banii tai noi,proaspat iesiti de sub tiparnita nu te-au ajutat? Da amice,e greu de crezut,dar ne-am saturat. Ne-am saturat de tine si de egocentrismul tau.Ne-am saturat de aceleasi farfurii jegoase si de aceleasi haine soioase.
Zambesti.Iti place sa ai hainele imbibate in sange.Sa-i simti mirosul sarat cum iti inunda narile.Sa te holbezi ore in sir la culoarea trandafiriu-mucegaita si sa te intrebi de ce ai facut asta,pentru ca in final sa-ti dai seama ca ai facut ceva fara sens,doar ca sa te simti mai "barbat".
Esti trist? De ce nu mai zambesti? Gata? Ti-ai adus aminte? Idiotule.Mai tii minte cand ai vrut sa te descarci? Ce ai facut? Nu te-ai coborat la nivelul nostru si nu ai cerut ajutor.Nu.Te-ai descarcat cum te-au dus aia 3 neuroni supraexploatati.Ai luat toporul si te-ai dus in parc.Nu,n-ai omorat pe nimeni acolo,nu te mai uita asa.Defapt ai omorat pe cineva.Ai omorat un suflet.Ai taiat un copac,si te-au vazut niste copilasi.Si au crescut, si au facut la fel,au taiat copaci.Au omorat fara sa fie constienti,iar tu stateai in fotoliul tau,cu mainile impreunate si zambeai.Stiai ca acum detii puterea,ai devenit automat un lider.
Acum ne conduci,dar catre ce? Catre nimic ; stam pe loc.Toata ideea de evolutie a fost estompata de catre tine,inlocuita de o iluzie ieftina, o holograma a ceea ce ar fi putut sa fie.
De ce faci asta? Pentru ce ne distrugi? Crezi ca o sa-ti fie mai bine..singur? Pe cine o sa mai controlezi? Nu vezi ca esti dependent de noi? Esti dependent de faptul ca ne conduci.
Da,te urasc.Te urasc pentru ca omori.Te urasc pentru ca nu-ti pasa.Te urasc pentru ca nu ne dai alternative. Candva ne lasai in pace.Era bine,era cald.Dar nu te-ai multumit doar cu atat.A trebuit sa te implici in vietile noastre.A trebuit sa ne spargi geamurile si idealurile,sa ne violezi surorile,mamele si gandirea.
Acum traim printre ruine,20 de insi inghesuiti intr-un canal de scurgere.Noi te privim de jos,dintre gratiile de la gurile de canal.Noi,cei care te vom inlatura.NOI,cei care vrem egalitate.Noi..cei care am fost candva.

Soarbe ciorba cât îi rece!

2009-04-23T11:20:00.000-07:00

Intr-o seara de aprilie,pe cand filosofam pe messenger,un amic/coleg/tovaras s-a apucat sa-mi scrie niste fragmente..si ghiciti ce? mie mi-au placut,drept pentru care le voi posta,in ciuda rugamintilor lui infocate de A NU face chestia asta. Enjoy ..

"Si m-am urcat.M-a lovit o aroma moarta , seaca.Soarele nu avea loc sa intre in tramvai.Usile s-au inchis; ma departez de statie , sanctuarul meu temporar care acum adapostea doar soarele.In tramvai ma simteam timorat , constrans de oameni , efectiv limitat.In spate erau scene de razboi , oamenii se luptau pentru locuri .Cei varstici si plini de experienta castigau mereu.
Hmm.. aveam de mers doua statii.M-am prins repede de o bucata de bara care nu era acoperita de maini si m-am stabilit intr-un colt langa usa.Intrasem intr-o transa , ma gandeam la soarele pe care l-am parasit in statie.O frana brusca m-a trezit la realitate.Oamenii cadeau peste mine din toate partile. Trebuia sa ma feresc de oasele acoperite de un strat subtire de carne care ma atacau subit.
60 de infinituri pe minut , 60 de minute dintr-un infinit.Ma simteam ca la scoala , la o ora plictisitoare unde ceasurile obosite se miscau greu,prea greu.Am ajuns la prima statie , m-a uitat repede dupa soare , nu era nicaieri.Ma chinuiam sa vad statia prin oamenii care urcau si coborau ca niste valuri.Speram ca soarele a venit cu metroul sa ma astepte aici.S-a golit statia si in ea mai era doar vant.
Cand s-au inchis usile am simtit o tensiune in aer.Auzeam soapte in spate si in fata liniste.Am incercat sa vad ce se intampla, dar inaltimea nu mi-a permis.Confuz si dezorientat incepeam sa ma gandesc la ce se putea intampla.Imaginatia mea bogata a creat niste situatii foarte putin probabile.Determinat sa aflu ce se intampla am decis sa ma aventurez printre oameni ,cu riscul sa nu ajung la usa cand trebuia sa cobor.Peste trei “pardoane” jumate am ajuns in fata.Am vazut totul.Am vazut negru.Doi oameni bine facuti, imbracati in albastru , cu un aparat futuristic in mana si o legitimatie la gat intrebau oamenii daca au bilet.Daca nu, erau rugati sa coboare la prima statie pentru a-si astepta executia financiara.
M-am intors cu spatele la ei , sperand sa ma pierd in multime.Imi trecea prin cap gandul sa ma ascund sub scaune sau sa sparg geamul si sa ies.Imaginatia hiperventila, iar.
Am facut un pas care a declansat o reactie in lant.Am calcat o varstnica pe picior.Piciorul in corpul batranei functioneaza ca un buton care declanseaza o alarma antiaeriana.Intr-o sincronizare perfecta toate capetele s-au intors spre mine.Tot vagonul ma privea , imi era frica sa ma intorc sa vad daca si EI ma privesc.Dupa strigate si injruii din partea batranei au inceput iar soaptele in spate.Un om a spart gheata , a inceput sa generalizeze si sa acuze generatia mea pentru starea de dezastru in care se afla lumea acum.Dupa el a inceput inca un om , curand inca patru, pana cand ma simteam ca un artist de pe scena huiduit pe nedrept.Cativa au inceput sa ma acuze pentru problemele lor conjugale, altii pentru vaze si geamuri ce s-au spart chiar inainte sa am certificat de nastere.
Am indraznit sa ma uit cu coada ochiului in spate.Toti, inclusiv controlorii, ma priveau.Nu aveam bilet.Nu m-am mobilizat sa cumpar cand am avut ocazia , ma consolam cu gandul "ce dracu,sa cumpar bilet pentru 2 statii ?!"… Se apropia statia mea.Am aruncat inca o privire in spate si crezand ca e un moment de neatentie am inceput sa ma misc spre usa din mijloc.Degeaba.Oamenii erau acum pereti din caramida.Am simtit o mana puternic de moarta pe umarul meu si am auzit "bilet sau abonament ?".Sentimente noi ma loveau , simteam frica si anxietate.M-am intors spre ei si milioane de raspunsuri imi treceau prin cap.Simteam ca incerc sa prind o picatura de ploaie cu seringa , gandurile nu se opreau sa le ascult.Pana la urma am reusit sa dau un raspuns..."ce dracu , sa cumpar bilet pentru 2 statii ?!"
Reactia lor nu a fost una favorabila pentru mine.Cu o tonalitate vocala scoasa din armata mi-au ordonat sa cobor la prima.Nu vroiam o amenda. Mai aveam doua neplatite de care nu aflasera parintii si nu doream o trilogie a leilor de hartie.
Desi nu imi sta in fire, am inceput sa ma rog de ei , apeland la mila lor , aratandu-le ca sunt constient de faptul ca asta e teritoriul lor si ca eu sunt doar un trecator.Nu a mers cum mi-am imaginat.I-am amuzat putin , vedeam in ochii lor negri satisfactie.Ei sunt cei care domina.Am schimbat strategia , am inceput sa ma enervez,sa-i mint ca tata lucreaza la RATB;evident ca nu a mers.Asta i-a enervat.M-au luat de brate si m-au dus spre usa.Oamenii de caramida s-au transformat in magneti respinsi de controlori.In jurul nostru era mereu un spatiu liber.
Autobuzul s-a oprit.Ma asteapta executia.Usile se deschid.Vad statia si oamenii.Simteam lama ghilotinei adanc in gatul meu.Nu aveam cum sa scap.
Am coborat cu ei.Mi-au cerut sa ma legitimez.Mi-au explicat pe intelesul lor care este taxa pe care aveam sa o platesc.Unul din ei a scos aparatul sa trimita si la sediul lor numele meu impreuna cu amenda.Celalalt incepuse sa noteze numele meu.Eram la un pas de executie.Nu aveam speranta.Eram gol , nu mai simteam nimic, nu incercam sa ma lupt…Am acceptat gandul. Inghitind in sec si cu privirea in jos aud "ba , imi intra soarele in asta , nu vad nimic"..Am auzit iar "Oriunde ma intorc imi intra soarele in aparat".
A venit alt autobuz.Eu inca priveam asfaltul.Mi-am vazut buletinul azvarlit la picioare.Am ridicat putin privirea , m-am uitat in jur si nu era nimeni.M-am uitat la autobuz si EI se urcasera.Cu un contact vizual scurt le-am urat in gand ramas bun.Eram confuz , nu stiam ce s-a intamplat.M-am uitat in stanga si in dreapta , nimic!
Am simtit o atingere de sus.Era chiar soarele…"

(wrote by PCR-un pseudonim tampit pe care si l-a ales singur,si nu,nu-i comunist.)

pensetă şi mezosferă

2009-04-22T09:17:00.000-07:00

M-am rezemat cu capul de placa din spate si am tacut.Nu-mi place sa vorbesc inutil,oricum nu ma asculta nimeni.Mi-am pozitionat capul pe ghiozdan si am inspirat adanc particulele de praf care levitau in jurul meu si am intredeschis ochii.Ma inteapa soarele..Te-a intepat vreodata soarele in ochi? Nu e chiar neplacut; dupa un timp ai o senzatie de fierbinteala alba.Mi-e frig si stau cu dosul pe o tabla rece..si cu toate astea simt soarele. Il simt cum mi se infiltreaza prin haine si se incolaceste in jurul meu,o senzatie imediat alungata de vantul destul de rece care nu se incadreaza in peisaj cum ar trebui.Mi se pare ca s-a crapat cerul si se varsa soarele.Nu am niciun trip,doar ca mi se pare nu foarte elegant cum se scurge soarele discret lasand bezna sa inunde marea gazoasa de deasupra.
Si am zambit.Asa aiurea si fara rost..ma gandeam ce frumos ar fi sa se opreasca timpul,sa ramana razele alea calde si vantul sa inceteze.Si apoi a aparut el.A inghitit si lumina firava care mai ramasese.O constructie aproape apocaliptica ce-mi bloca intreg campul vizual,o adunatura de fiare ruginite si cojite care-mi provoca o adanca stare de..nimic.Tot visand la un mediu caldut,uniform, am ramas paralizata pe tabla care se incalzise sub mine,pana cand masivul munte de ruginituri si-a deschis falcile murdare si vinovate.
M-a izbit un miros sec,de vanilie si legume transpirate.Un miros fad care m-a pocnit atat de violent ca m-am dat cu capul de tabla din spate.Am holbat ochii si am inteles ca ala nu e decat mirosul societatii noastre, un miros care se integreaza perfect in aerul naclait si lipicios care ajunge sa ne sufoce.

O sa termin maine,nu mai am chef acum.

asasfas

2009-04-21T00:03:00.000-07:00

now you do what they told ya'..now you're under controooool*..nu,de data asta nu.Hai sa lasam oamenii mari,oamenii care controleaza mass-media si alimentara,si sa ne aruncam un ochi,doi,asupra oamenilor marunti; oameni care iti fac ziua numai pentru ca sunt acolo si-ti zambesc fara sa-ti arunce cliseicul "o sa fie bine".
Astia sunt de obicei oamenii pe care voi,societatea "curata" ii considerati scursuri,fiinte inutile (pentru ca deja "calitatea de om" nu mai poate fi atribuita).Drogati,tigani,pensionari..da,pensionari.Nu ma refer la ticalosele alea care nu se spala,dar se dau cu parfum plus tone de machiaj,infofolite in blanuri,care te dau la o parte de pe scaunul din autobuz pentru ca ele merg o statie; nici la bosorogii aia perversi care stau in camsa in fata blocului si fac glume porcoase.Astia merita sa moara.Merita sa fie gazati sau spanzurati,nu stiu.Ma refer la batraneii aceia simpatici care te roaga sa traversezi sa le cumperi o paine si in schimb iti ofera o prajiturica.Sau cei care te opresc pe strada sa-ti spuna ca ai toata viata inainte si-ti dau cate-o floricica micuta si ofilita,dar care-ti lumineaza ziua.
Unii omuleti sunt de aur.Efectiv sunt mai presus de oamenii care-i inconjoara si-i strivesc,ii ingramadesc si ii indeasa intr-un borcan pe care pun o fasie rupta dintr-un caiet pe care scrie "DEFECT".Pentru ei nu conteaza asta. Va sunt atat de superiori ca va lasa in ignoranta si in prostia voastra sa racniti cat vreti,nu-si bat capul cu voi.
Mi-a povestit o prietena foarte apropiata de o chestie care m-a determinat sa scriu treabusoara asta..
"si aia se certau acolo pe banca si eu eram 'mda..' si l-am vazut pe A. ca facea ceva la geanta mea,da' nu mi-am dat seama ce, decat mai tarziu.Si-mi zice A. 'bai..eu am plecat acasa ca tot nu facem nimic,vorbim maine..' si a plecat.Oricum era spart (timbre?!) si ajungem la magazin, dupa ce M-uleasca a spamat tot drumul ca 'n-am tigari'.Si ma caut eu in geanta si ghici ce gasesc coaie,un biletel de la A. in care scria 'ti-am lasat bani de tigari' si 200 de mii..si omu' nu e intr-o situatie prea buna cu banii"
Poate ca nu vi se pare cine stie ce,dar atentiile mici fac oamenii mari.Si mi se pare mai dragut sa lasi bani unui prieten care stii ca nu i-ar accepta chiar daca are nevoie,decat sa faci trei parcuri si sa pui borduri.
Pentru ca stii,intr-un final..mi se rupe de cate parcuri special amenajate avem si de restu' oamenilor normali si draguti care la restaurant nu stau turceste pe scaun.

"Lucrurile marete sunt realizate de o serie de lucruri marunte adunate impreuna." Vincent Van Gogh

*Rage against the machine-Killing in the name of (1993 )

în loc de Prolog

2009-04-16T10:49:00.000-07:00

Superiori.adevarul este ca asa ne credem toti.superiori fata de cei care ne inconjoara,sau fata de baietii de la REBU.si,mai ales fata de noi insine.
Acum o sa te intrebi probabil ce naiba vrea schizofrenica asta sa-mi transmita.Pai uite,ideea e simpla si destul de logica:iti ascunzi urmele de normalitate,orice sentiment ti-ar putea vatama imaginea de ‘fiinta impenetrabila’,orice bucurie interioara te face sa te simti iar ca un pusti de 10 ani.si incerci sa ascunzi toate valurile de caldura care te-au cuprins in cele mai nepotrivite momente,micile rosiri in obraji si toate zilele in care te ascundeai cu fata in canapea.de ce?nu stiu de ce.probabil pentru ca ti-e rusine sa recunosti ca esti un om.un om care depinde de cei din jurul lui.un biet ratacit care incearca sa se ascunda de propria-si persoana.
Voi,restul,in schimb veti salva lumea.cu un zambet si o doza de cola impartita cu amicii.cu o strangere de mana,cu bun simt si o vorba buna.cu puterea de a va recunoaste greselile.cu speranta unei vieti mai bune.cu mult curaj.cu usi trantite,cu depresii si cu rabdare.cu iubire...
Sau…poate cu obsesiile voastre.cu defectele.cu tot ce va face unici.cu propria voastra fiinta pe care o aprindeti in palma cu vapaile unei vaste imaginatii.aceasi care va acopera becurile lampii cu valuri bizare,inexplicabile forte ce va atrag intr-un lichid haotic,unul care schimba perspective.cu falsitati,cu iluzii.da,minunatele iluzii care va tin in viata.dar cum?lunecati alene pe fire de matase,frunze de nufar si lame de cutit sufocandu-va cu nevoia de realitate.cruda realitate care s-ar infige nestavilita in pielea subtire,lipsita de suflu,zbierand dupa dovezi.dulce alinare,am spune,aceasta dovada.dovada ca inca puteti percepe ca nu puteti trai mancand si respirand iubire.ultima urma de ratiune,pentru care va luptati pana la sfarsit,fara nicio sansa de dobandire.incet incet,cu fiecare pala de vant va afundati mai adanc intr-un abis imbatatator in care sunteti prizonieri ai fericirii,legati la ochi cu ate ale placerii impletite in suave panze.si o vreme te lasi purtat de senzatii,dar apoi incepi sa te zbati,incercand sa iesi la suprafata,unde aerul ti-ar fi taiat din nou plamanii lasand sute de urme.nu te asteptai la asta,nu?trebuia sa fie acolo ei,tu,voi toti.era singurul motiv pentru care ti-ai asumat secerarea definitiva a propriei tale ratiuni,in favoarea placerii.
In scurte momente la limita dintre interior si multitudinea de virtuti pe care ar fi trebuit sa le dobandesti deja,exteriorul,ti-ai creat un lac si o barcuta doar a ta.acolo ai incercat sa-ti lasi visurile,iluziile si toata fericirea pe care ti-o puteai stoarce din vene,ca pe niste carpe vechi lasate pe sarma intr-o zi de vara.le-ai impaturit in praf de sticla si le-ai dat drumul in barcuta aia,sa pluteasca pe lac o eternitate,sa le gasesti candva,la sfarsitul lumii,sfasiate si stropite cu mii de regrete.poate purtand cu ele vasle si motivul dorintei tale de a te preschimba in imobilitate.in trecator,in particule de praf impietrite.
Si totusi,la ce bun?nu o sa te inece niciodata.

pielita

2009-04-14T01:50:00.000-07:00

Am inchis ochii si am inspirat adanc aburii de cafea care se topeau in mediul usor caldut din camera. Nu simteam decat aerul umed si lipicios amalgamat cu linistea aceea urbana in care se scurgea zdranganitul masinii de spalat,care dupa un anumit timp devenea chiar agasant.Am intredeschis ochii,iar acum,in fata mea,nu mai era un vid purpuriu,ci o tesatura de umbre si lumini incremenite,niste corpuri masive intepenite in acelasi loc de ani de zile.Mi-am lasat picioarele jos,pentru ca stateam turceste pe scaunul firav de lemn lacuit,si le-am lipit de gresia naclaita si murdara a bucatariei.Prima reactie a fost sa le ridic inapoi, pentru ca mi s-a parut ca gresia era neobisnuit de rece,fapt care m-a trezit din amorteala mea metamorfica.M-am dus in sufragerie si m-am uitat pe geam.Gunoaie.Parcarea era plina de masini argintii si albe; numai Suzuki-ul rosiatic al mamei anima linia monotona de griuri mai mult sau mai putin colorate din care facea parte.Blocurile la fel de gri,la fel de plictisitoare,la fel de la fel.Nu v-ati plictisit de atata monotonie?Nu v-ati plictisit sa fiti toti la fel? Dar defapt..va place sa fiti toti asa. Aveti impresia ca daca sunteti toti la fel va e mai usor sa-i controlati pe cei din jur.Ca puteti sa va infiltrati in viata lor incet,dar sigur..Iar ei?..Se prefac ca nu va observa.Ignora toate insultele si metodele aproape tiranice la care se recurge pentru a “normaliza” pe cineva.Stiu ca am revenit la aceeasi tema,dar probabil ca ma voi invarti cu incapatanare in jurul celor 2-3 subiecte suprasolicitate,probabil pana cand vor fi “musamalizate”,iar atunci voi,stimatii mei cititori, ma veti considera schizofrenica si paranoica si nu-mi veti mai citi postarile.
Mi-au amortit picioarele si simt cum ma furnica,asta pentru ca stau turceste pe scaunul de la birou.E o stare placuta,de parca ti s-ar trezi picioarele la viata,dupa ce au dormitat in propria lor cenusa cateva sute de aaaaani (picioarele phoenix?!).

dop

2009-04-08T12:17:00.000-07:00

Stii cum e cand ploua vara? Cand se varsa pe tine bobitele alea mici parca desprinse dintr-o lustra veche? Si cand se trantesc pe pamant,cu atata hotarare si indarjire,de parca ar cauta sa se infiga cat mai adanc in asfaltul ala scorojit,fierbinte,care miroase a praf uscat. Si se desprind de materia gri care oscileaza deasupra,suflata de o adiere dulceaga si se arunca inainte, sfidand orice fisura obraznica..Si ataca.Dupa ce se opreste,cerul ramane acoperit de tesatura aia de fibre cenusii,dense,dar translucide prin care se revarsa bucatele carnoase de soare. Din asfaltul inchis la culoare,umed, se ridica nonsalanta o panza albicioasa,cu o tenta sidefie care se raspandeste in aer, conferindu-i "acel ceva" tipic de dupa furtuna.E un joc al naibii de complex intre panza sticloasa si darele aurii care se scurg prin ea.Si te astepti ca iarba aia cruda sa fie ca in reclame,catifelata si placuta la atingere,dar nu.E aspra si uscata,ca un smirghel,lipsita de viata si vitalitate.Ea iti dovedeste ca te inseli.Ea iti demonstreaza ca tu crezi ce vor altii sa crezi.Iti induc niste idei fixe,niste tipicuri pe care daca nu le urmezi nu faci nimic.Cel putin asa iti spun ei.Tu ce crezi?Daca-ti spun ca cerul e plin de stele,chiar daca nu le vezi..ma crezi.Daca-ti spun ca banca de langa tine e proaspat vopsita..pui mana sa te convingi.De ce? Pentru ca ti-au fost inserate niste harti cu drumurile pe care trebuie sa le urmezi,fara sa pui intrebari.Daca te abati pe o straduta laturnica esti considerat schizofrenic si te-ai dus dracu.
Si ma seaca oamenii ca voi (da,iar incep). Va pisati atat pe voi sa mergeti in weekend la padure "ca-i curat si frumos" cand voi in parcuri va aruncati dozele de bere in iarba. "E biodegradabil,ce pula mea!".A da? E biodegradabil in pula ta,da' gandeste-te in sloboz ca nu esti singur pe lumea asta.Muist prost ce esti. Traiesti acolo in ignoranta si in egoismul tau care-ti explodeaza pe sub piele. Arunci pe jos si te vaiti ca "asa o capitala europeana e murdara".Ce sa spun,m-ai dat pe spate cu atata dragoste pentru tara ta.Ratat imbecil ce esti.
Acum,ce-i drept,e si vina celorlalti.Am mers cu gunoaiele in mana 2 kilometri pana sa dau de un cos de gunoi care sa salveze penibila situatie.Langa el mai erau vreo 3.DE CE? De ce mortii ma-sii nu le-au rasfirat nitel? De boi.Pentru ca-i doare fix in coiu' stang.Pentru ca ignoranta ne invaluie ca o nenorocita de patura imbibata cu otrava.
Pentru ca voi promovati ignoranta,iar eu nu sunt de acord.

reduceri,girant si spoiler II

2009-04-06T12:23:00.001-07:00

E fascinant sa intru pe messenger sa vad toate pizdulicile cu poze cu Sid Vicious la avatar.Nu inteleg ce e asa fenomenal la un drogat analfabet care a si murit de supradoza.
Sunteti pateticeeee.Cred ca mai mult de 3 melodii de la Sex Pistols nici nu stiti (da,am toata discografia aia MARE rau).
Ma sictiriti.Aveti incredibilul tupeu sa purtati salurile alea anti-fa.CUM sa porti un sal anti-fa si sa nu stii ce e? Culorile de baza sunt roz,mov si rosu.NICIO TANGENTA CU CE ERAU INITIAL (observati ca fac abuz de caps).
Sau "suzii"..sunt peste tot.Predomina Vans cu patratele roz/mov..ok..sunt pe trend,dar de ce ii porti dezlegati? Si mai ales,de ce iti iei adidasi cu 2 numere mai mari decat iti trebuie? Arati ca o rata.
Rateuri peste rateuri.Daca prietenul tau scrie pe un zid,scrii si tu.Iti semnezi contractul mural cu imbecilitatea.Iti cumperi un marker montana si esti Bo$$ in cartierul tau..si la sectia de politie,ma rog.
Muisti,ratati si tractoristi.
Rocarasi cu glume de muncitori si cu aspiratii filosofice.
Gagicute cu fundite si curele cu tinte.
Cocalari de-o inteligenta feroce.
Astia sunteti voi.O adunatura de tesuturi si fibre deloc folositoare societatii pe care o compuneti.Iti tesi o retea de panze prin care incerci sa-i controlezi p-aia din juru' tau.De ce? Pentru ca ai impresia ca esti destept,ca ei nu se prind.
Si m-am saturat de voi.As vrea sa aiba toata lumea bani si sa aiba toti unde sa doarma sambata dupa concert.
As vrea ca oamenii sa fie altfel,sa nu arunce pe jos si sa nu fie ignoranti.
As vrea sa aiba toata lumea senvisuri si votca.As vrea sa se faca intuneric mai greu.As vrea sa nu mai primesc atatea mailuri.
As vrea cate un mp3 pentru toti si locuri de munca.As vrea sa avem democratie.As vrea sa avem libertatea de a alege noi,nu anturajul.
As vrea cam multe,ce pacat.

reduceri,girant si spoiler I

2009-04-02T11:55:00.000-07:00

Ma zguduie un acces de tuse al naibii de sec.Ma doare capul si ma inteapa inima.Nu,nu sunt pe moarte,doar racita-pizda (ciudata expresie).
Azi la ora 7:45 m-a izbit Diana cu un articol de ziar.."Dan Diaconescu-Presedinte!"; omu' vrea sa darame guvernul si sa conduca lumea prin OTVizarea televiziunilor din strainatate.Prima chestie care mi-a trecut prin minte (dupa ideea ca tipu' o fi comunist) a fost ca el chiar are sanse sa devina presedinte.Ganditi-va numai la toti pensionarii care adorm uitandu-se la emisiunea lui de rahat si care merg pe moca cu RATB-ul si nu se spala pentru ca fac economie la sapun.EI SUNT O MAJORITATEEEE..uhm..da.
Tin sa mentionez ca veveritele sunt cu sistemul,dar voi dezvolta asta in alta postare si poate vom dezbate subiectul.
Ma plictisesc.E ciudat cum unii oameni se plictisesc facand ceva,iar altii facand efectiv nimic.Exista vreun moment in care sa te simti satisfacut zece din zece? Nu cred.De ce? Pentru ca daca dai cuiva ceva,o sa-ti ceara mai mult.Nu e vina ta.Si nu e nici vina lui.Caracterul uman iti impune sa vrei mai mult.Evident ca asta nu e mereu ceva rau; asa s-a extins probabil dorinta omului de a atinge perfectiunea (alt cliseu).Problema este ca "perfectiunea", care la drept vorbind nu poate fi definita exact,se afla situata foarte sus,iar oamenii,bietii de ei (bietii de noi?!),foarte,foarte jos.Cu cat ne ridicam mai sus,cu atat cadem mai rau in haul dintre "noi-ea".Ne julim,ne luxam o glezna..Marea majoritate renunta.De ce? Pentru ca sunteti niste lasi,niste pisaciosi,niste putaflendari cu gura mare.Va uitati de sus la amaratii aia care sunt pana la genunchi in noroi si inca incearca. Stai pe un scaunel poleit cu virtuti pe un norisor deasupra..si razi.Razi de ei..razi de noi.Asa e amice,tu esti cel fericit,cel implinit,cel cu o viata implinita.Restul or sa moara in molozul in care se zbat de ani de zile.
Trist, nu-i asa?

END OF PART I

miriapod

2009-03-27T11:12:00.000-07:00

moliile sunt transparente.da,sunt,nu face pe desteptu'.am una pe monitor chiar acum si pot spune ca trece lumina prin ea.chiar nu-mi pasa ca tu esti ingust la minte si ca le vezi pe toate opace.si gri.si albe si negre si aspre si ascutite.

traim in transparenta.respiram transparenta.iubim transparente conturate.suntem invaluiti de indescriptibil.ne infasoara lobii creierului cu mii de fire de matase.si ne agita celulele,ne aciduleaza toate simturile,ne subjuga,ne taie si ne coase in fire de matase.ne planteaza seminte albastre cu aripi infinit de lungi,conectate la sinapsele cosmosului,de unde aluneca pe muchii invizibile socuri electrice invaluite in firave spasme ale fericirii.si infloreste,se desface sub ochi invizibili,evolueaza in materie vie pura,catalizator al senzatiilor ce iti amortesc gandurile despre mine.despre tine.despre cate taieturi simti in esofag cand inspiri aerul inalt si purpuriu al diminetilor de martie,care te gasesc alunecand pe geam in stropii glaciari ai ploii de primavara.te ineci cu un ghem de matase independent de orice lucru material,in mii de raze cu un tiut menit sa starpeasca orice intentie de a recationa,de a te smulge din spatiul translucid al propriiei tale minti unde nu esti decat a mia parte dintr-o molecula incarcata cu impulsuri violente mototolite in bulbii amintirilor tale topite in van.
si urlii atat de tare,cu fiecare celula a corpului tau,fiecare fibra musculara,fiecare por.devii una cu urletul,tu esti sunetul suprem,tu iti poti controla teroarea spasmele interioare si timpanul ce-ti cedeaza fiecare parte a urechii. patrunzi nemilos si despici trompe auditive in cosmaruri sonore intangibile, smulse de atractii nebanuite ale corzilor vocale.inchizi ochii.si sunetul devine independent,se dezlipeste de maduva spinarii si alearga dezorientat in spatiul capitonat al camerei tale de tortura.
se destrama mitul oricarei imagini dureroase,conectate la fiecare centru nervos al corpului pe care il lipesti innecat de vise,de trotuar.si stradania unei fericiri promise si nerealizabile solitar,iluzia unei noi senzatii de agitatie in stomac si miros de frunze arse.cu ele uiti si pleci in noi,in noi cei de langa tine.pleci pe covor de vene palpand sub cioburile mintii tale.acolo te astept eu,cel din tine.ma straduiesc sa-ti incurc zambete in particulele de durere acuta,sfasietoare,in mii de mici taieturi adanci,si asa poate ma vei recunoaste.

P.S.gagiii,au inflorit copacii.lasati vodka si tigarile si mai dati o raita pe jos cu mintea deschisa.

paranteză

2009-03-11T09:00:00.000-07:00

Tu macar ai idee cat de naspa e sa te uiti pe geam dimineata si sa vezi un soare ironic care rade de tine ca esti un biet muritor?si pe deasupra,unul care se indoapa cu tot felul de pastile si pastilute si prafuri si siropuri si ceaiuri si remedii naturale si artificiale si dulci si scumpe si scarboase...
unul care se baga in pat dar nu mai stie de ce naiba doarme avand in vedere ca e 10 dimineata si oamenii normali fac alte lucruri la ora asta.si s-a saturat de 100 de mii de reclame la gel de dus cu ulei de masline si aparate pentru slabit si batoane fitness care nu tin de foame si filme de Craciun difuzate in luna martie.noroc ca unul dintre putinele canale de televiziune care difuzeaza filme mai de doamne ajuta,si fara calupuri publicitare ii rapeste cateva ore din lesinul blegos presarat cu nenumarate aspirine.si iar reclame...
si exact cand credea ca mirosul ceaiului de tei e cel mai imbietor lucru de care putea avea parte,descopera fericit o plaja si-o mare si-o vara doar a lui proiectata pe ecranul cutiei vorbitoare care-i este coleg de camera.si incearca sa se simta atragator dar e palid ca ultimul cacat si lipsit de orice chef de socializare sau compliment sau orice alt gest ce-ar putea ferici furnicile minuscule ce-i sunt alaturi zilnic.si intre doua linguri generoase de sirop de tuse se gandeste daca ii lipseste cuiva prezenta lui monotona sau insiruitul prea multor pareri sau poate multitudinea de dovezi ale afectiunii purtate.sau poate chiar felul in care-si trage toata fiinta dupa el,in fiecare dimineata.
eu am o pasare.din aia pe care o tii in colivie.cred ca ma iubeste sau ca i-ar fi dor de mine daca nu m-ar vedea.cel putin asa mi s-a spus,nu mai stiu cat de mult cred asta.nu i-am dat de mancare niciodata,oare de ce m-ar iubi?in fond nu sunt o persoana atat de draguta si sociabila si orice credeti voi.
si camera e mica si lipsa de aer accentueaza fiecare minut petrecut intr-o pozitie rastignita gandindu-se cate si mai cate lucruri se intampla afara.nu-i este foame.pentru prima data.palid,nepieptanat si atractiv?o suta de pareri ii mai lipsesc.ar trebui totusi reciclate toate pachetele de servetele care i-au fost buni tovarasi,dar oare e posibil?
haha,de ce cacat suna ca un roman prost de adolescente in care autoarea ii descrie viata unui personaj mai mult decat plictisit de viata?aparentele sunt inselatoare,chiar daca nu va plac vorbele 'din popor'.
vine primavara.pot simti asta,chiar daca doar de la geam.parca sunteti o idee mai fericiti?si cu astenia cum ramane?
MAINE IES.ar fi dragut daca ai incalzi si pentru mine pamantul macar asa,sa nu ma intorc mai scarbita decat am plecat.ce lipsesc?imbratisaaaaaaaaaaaaari...(cred ca asta lamureste totul).

Melasă

2009-03-07T11:12:00.000-08:00

Mă gândesc că dacă aş fi plecat mai devreme,poate nu m-ar fi prins ploaia.Poate aş fi prins 92-ul ăla.Poate nu aş fi răcit.E tare ciudat să te gandeşti cum o întârziere de câteva minute poate să-ţi fută toata treaba şi cum unii muişti au un noroc d-ăla nesimţit.
Uneori poţi ajunge prea târziu..poate că o să se termine pizza până când ajungi tu acasă.
Mă doare gâtul şi moloz, am luat nişte Tantum Verde şi nu mi-a trecut.Să mă fut pe ele de medicamente de căcat, îs bune numai pentru droghişi.
Câteodată ai senzaţia că nu foloseşti la nimic.Vrei să-ţi spun ceva? Chiar nu foloseşti la nimic.
Ieri am trecut pe lângă doi gagii,şi ea şi el tineri.Se opriseră în faţa unui magazin de bijuterii.El era plictisit,ea entuziasmată.Ea se gândea ce inel să-şi aleagă,el se gândea la friptura de acasă.Ce tristă mi se părea gagica aia..Adică nu ştiu..Ea chiar îşi imagina că fătălăul ăla urma s-o ceara de nevastă.Nici prin gând nu-i trecea gagicului să-i facă vreo propunere..El se gândea la meci,cel mai probabil.
Uneori parcă ai vrea să-i vezi fericiţi pe toţi rataţii din jurul tău..ăia care-ţi fac rău şi te bârfesc, şi-ţi fură senvişurile din ghiozdan (ăştia ar trebui ghilotinaţi,după mine).
Îţi cam vine să fuţi messengerul ăsta de căcat şi să-ţi bagi picioarele in ea de tema la mate; până la urmă..la ce ne folosesc toate astea? La nimic. "Iar totul este facut mai ales din nimic"*
Mă băieţi,serios..chiar n-am idee de ce facem atâtea tâmpenii inutile,prefăcându-ne că ne folosesc la ceva..dar la ce, nu ştie nimeni.
Căutăm până la urmă fericirea..şi parcă săpăm dupa ea,scormonim pământul de disperare pentru a avea un gram din ea..şi totuşi..unde e? De ce ne-a părăsit aşa,zâmbitoare,nonşalantă? Pentru că n-o merităm.Pentru că suntem laşi.Pentru că suntem ipocriţi.Pentru ca suntem egoişti.Pentru ca suntem răi.Pentru ca ne caracterizează orice adjectiv negativ.
Merită să ne plângem?

*vers din M.Cărtărescu - Dragostea.

Carbogazos

2009-03-04T10:27:00.000-08:00

-Alo?da,tot eu sunt.da,da,stiu,promit sa ma revansez.
Revenind.cred ca totul va porni de la un grapefruit decojit si uitat pe biroul meu.da,cel cu musamaua cu flori!e simplu sa te plangi.esti singur,trist si te-a parasit gagica.nu ai bani de bere si la scoala ai o mie de teste.esti frustrat si,in timp ce probabil faci inventarul saptamanilor pana la vacanta de vara,te gandesti la cineva.desi te chinui,si te macina chestia asta pana in strafundul intestinelor,nu mai delimitezi.cu fiecare felinar aprins ce-ti lumineaza strada in caroiaje bizare ti se clarifica un singur lucru:ti se sterge orice aptitudine existenta de a diferentia ce-ai cunoscut,ce stiai si ce visezi inecat in sinapsele moarte ale propriilor neuroni.da,starea aia pe care tu o cinsideri moarte clinica,cand te rupi si vezi numai albastru.pulsul iti incetineste si te aflii intr-o bizara stare de euforie pe care ai invatat sa ti-o induci.si jumate din creierul tau ti-e complice,si de el te ajuti intotdeauna cand vrei sa te ineci in tine.dar stai:avand in vedere ca face parte din tine,nu-l folosesti,de fapt,el se foloseste de tine ca sa se deconecteze.ai gandit vreodata din perspectiva asta?chiar tu spuneai ca uneori ai impresia ca mai traieste ceva in creierul tau,care actioneaza independent de tine.nu cumva eu eram acel ceva?
Nimic nu te facea mai fericit decat albastrul ala plin,inalt,care iti inunda caile nazale si pe care retina ta il percepea ca pe un tot,independent de reflexele neconditionate ale membrelor tale.de ce se straduiau sa respinga umplerea aia deplina,care devenise una cu tine?stiu ca iti placea si pentru ca iti oferea mai multa caldura si siguranta decat ziarele alea vechi cu care te inveleai peste noapte.si mai stiu ceva:intotdeauna te-au sufocat paturile.si limitele.nu-ti place patul pentru ca e un spatiu predestinat somnului,la care trebuie sa te limitezi.
Ce anume insemna starea aia?nu cadeai in gol,cum incercau ei sa-ti explice,dimpotriva,ceva te sustinea pe tot parcursul calatoriilor tale.iti conturai in stratul gros de culoare o barca si o mare doar a ta.si puteai inventa mirosuri cu care sa te invelesti,dar scortisoara era preferata ta.o scortisoara albastra,cand tu calatoreai ca un strop de culoare albastra pe umbra unei raze de soare, pana ce ajungeai in gol si regaseai nimicul ala dens care iti dadea impresia de contopire.cum te regaseai dupa toate astea,fara sa-ti poti contura propria silueta in gand,totul era lichid,dar nu intunecat,totusi imbacsit de iluzii.cum reuseai sa zambesti,cu lichidul ala curgand in tine,pe tine,si peste toate schitele imaginare de posibile amintiri pe care ti le faceai in noptile in care iti era mult prea teama ca nu o sa-I mai faci fata,ca vei muri strivit de ceva lipsit practic de putere fizica?dar uneori era rece si congestionat,si se razbuna pe tine.cred ca ai ajuns sa-I fi sclav,cum intuiam eu cand tu te opreai din respirat ca sa ma asculti.da,da.cu orele stateai asa .a inceput sa mai intervina ceva,nu?nu trebuie sa-mi spui,nu cred ca stii inca,dar am reusit sa-ti fur,pe parcurs,toate gandurile fara prea mare efort.desigur,iti voi da la schimb cateva amintiri de alea mele,ceva intamplari de care nu aveai habar si care probabil iti vor schimba modul de a privi umanitatea,in general.si ce?pentru mine,nu mai inseamna nimic,oricum.albastrul si scortisoara,sferele cafenii de lumina pe care stateai si care-ti zgariau pielea,pana si mirosul cojii de portocala,mirosul care prevestea ceva important.ceva,pe care,cu siguranta,nu as fi reusit sa-l inteleg.pana si durerea aia pe care o imbratisai ca pe un vechi prieten,intr-un apus rece de soare,si cum o auzeai?percepeai vantul care te facea sa te adapostesti intr-o fortareata uscata,albastra la randul ei,care iti infasura corpul intr-un miros bizar.
***
Ea cum era?gatul ei mirosea ca grapefruitul,nu?ea ti-a inventat o culoare?pielea ei era alba si subtire,si i se vedeau pe alocuri venele.si puteai jura ca,daca o intepai cu un ac,avea sa se sparga.recunoaste ca-ti era teama de ea cateodata.acumi nu-i mai stii conturul buzelor,sau parul in care te-ai infipt in atatea zile,sau mersul ei.stii,te-am facut sa nu mai faci nicio diferenta intre starile tale si relitatea.tu spuneai ca vrei sa te deconectezi,nu?sunt sigura ca preferi durerea provocata de vechiul tau prieten,albastrul tau iubit,care-si schimba nuanta dupa starea de spirit,in locul zambetului sau vocii ei.am intuit bine,totusi?dar pareai atat de nefericit,in carcasa de metal,transportat fara voia ta spre realitate.dar imi spuneai ca nu conteaza,in definitiv,ca totul va fi bine si ea te va astepta intotdeauna.cred ca ai fost,pana la urma,independent in tot timpul asta.ce rol avea ea?niciunul.amorteala ta caracteristica era acum dublata de gol.erai gol,pentru prima data.nu te mai simteai,nu te mai traiai.reuseai sa te misti printre atatea gramezi de fragmente de o singura nuanta?tu cu tine,tu fara tine.te-a socat ca nu stiai:amandoua mergeau impreuna,in starea in care te aflai,erau incurcate intre ele si legate strans la capete cu suvite din parul ei.
Dar eu?cu mine cum ramane?hei,mai esti acolo?da,vorbeam despre mine.cum ma mai stii?ma mai asociezi cu ceva?de cate ori am cunoscut albastrul impreuna?stii,vanilia nu-si schimba mirosul niciodata,totul e sa-l retii.stiu ca am contat,chiar daca am sters totul,ceva acolo ramane marcant,totusi.nu se poate sa fi uitat chiar totul.sau e iar razna?iar nu mai delimitezi colturile amintirilor tale?eu am fost acolo intotdeauna,sunt sigura de asta,invatam sa percep albastrul ala ca pe ceva real,dar stii ca nu am reusit niciodata.ma incurcam in fire cu discuri solare proprii,in sunete pe care nu le-am mai auzit de mult.erau rasete?albastrul ne facea fericiti?da da,imi amintesc,ma reconstruiam cu fiecare dara de lumina,cu fiecare miscare,cu fiecare fir de praf care-mi taia orice sentiment de abstract in o mie de farame.nu am inteles totusi,mirosul ala ciudat pe care tu-l percepeai ca pe miros de scortisoara…nu era mai degraba ceva sarat?ceva ce te implinea?si orice iluzie mi-o daruiai mie,le legam cu ata si le scufundam in albastrudupa ce-l amestecam cu bucati de planete si bucati de indiferenta si bucati de inima si bucati de sange coagulat pe culmile imaginare ale mintii noastre dependente de nimic.totusi,caldura ne-a atrofiat intotdeauna simturile.
Stii,m-am trezit buimaca intr-o camera capitonata.nu stiu ce cautam acolo,m-am gandit ca e doar una din vechile mele vise si ca as fi reusit sa ma trezesc.un barbat ciudat,care cred ca era medic,mi-a spus ca am inceput sa percep distorsionat actiunile si peisajele si persoanele cu care intru in contact.mi-a dat un flacon de medicamente si m-a sfatuit sa evit socializarea sau oice contact cu lumea exterioara.
Chiar daca nu mai existam,eu totusi nu l-am crezut,nu-ti face griji.am decis sa ma las coplesita de albastru pana atunci.

jenţi şi anvelope

2009-03-03T09:05:00.000-08:00

Veşti bune băieţi! Acum includem in postări şi DIACRITICELE! (pe cât posibil sau până mă plictisesc eu şi mă decid s-o las baltă)
După cum bine ştiţi, eu nu înţeleg multe chestii..Cum ar fiiiiiiii..ăăăăă..fondul de ten excesiv sau..ăăăă..diverse şmenuri.
Ce nu prea am înţeles niciodată au fost tentativele astea jalnice de vandalizare a diverselor..chestii.
De ce moloz să măzgălesc un metrou când pot sa stau acasă la căldurică,bând un ceai şi citind o carte? Mi se pare absurd şi lipsit de logică..şi nici măcar nu poate fi numită artă,serios mă băieţi mă. Pe bune acum..să vadă lumea numele tău..adică..pseudonimul şi să-şi dea seama că n-ai avut ce face sâmbătă seara.
Acum toată lumea e "împotriva sistemului",toţi sunt anarhişti şi revoluţionari,dar dacă ar veni altă revoluţie aţi fi primii care ar şterge-o sublim.Pentru că asta sunteţi,nişte nimicuri jalnice şi patetice care se cred trecute prin viaţă.Sunteţi nişte puşti care au impresia ca nişte adidaşi noi valorează cât nişte prieteni.
Unii dintre voi vă credeţi nazişti,dar "SS" sau "88" nu vă spun nimic. Voi sunteţi nazişti pentru că urâţi ţiganii, cu negrii si evreii n-aveţi nimic..sunteţi nazişti, nu rasişti.."nazi" suna mai mişto,nu? Dar eu,prietene,mă piş pe svastica de la gâtul tău,pentru că habar n-ai ce înseamnă.
Momentan atât,mă duc să-mi câştig existenţa.
Arzi fericit,muritorule!

una scurta

2009-02-26T06:54:00.000-08:00

Stiti cum se aude un solo de tobe live? Exact asa ma simt eu acum, in timp ce-mi copiez pe stick discografia Iggy Pop.Apropo de asta,le-a murit chitaristul asa ca ne luam adio si ramas-bun de la concertul din iulie. Trecand peste aceste detalii insignifiante ale existentei noastre banale, as vrea sa va intreb ce mai faceti dumneavoastra,stimatii nostri fani si admiratori.Presupun ca la fel de mizer ca inainte.Parintii tot nu va cumpara iPhone,iar prietenii la fel de chitrosi au ramas.Eh, ce sa-i faci acuma..c'est la vie.
Cum orice urma de chef s-a scurs din mine,voi incepe saaa..aberez cu stil,cam da.
Azi (si de multe ori) mi s-a intamplat sa merg..pe strada.DAR,tragedia nu este ca mergeam pe strada,ci ca EXISTAM.Stati sa va explic.In spatele meu se aflau niste domni pe la vreooo..40 de ani sa zic.Mi se pare normal sa nu poti sa te abtii cand trece o super-mega-ultra-gagica comme moi pe langa tine.Complimentele domnilor nu m-au atins,insa faptul ca i-am ignorat,probabil ca le-a strapuns orgoliul in cel mai barbar mod cu putitnta, asa ca domnii au actionat cum i-a taiat neuronul, si anume strigand "emo".Cum sunt o scorpie intepata m-am intors si am inceput sa-i injur si "sa fac ca toate alea".Probabil ca nu se asteptau, asa ca n-au mai comentat nimic care sa-mi patrunda in campul auditiv (GET A LIFE!). Desigur,nu recomand nimanui aceasta metoda primitiva,dar totusi utila,deoarece pot aparea incidente foarte,foarte neplacute.
Cam atat pentru azi,sloboz la tava,conduceti cu grija!

flori de mucegai

2009-02-16T08:36:00.000-08:00

Hei,copile,cate vise iti atarna in par in zilele cu soare?
Mai stii ce-i iubirea,sau te-au declarat “normal”?ti-au vandut sentimentele ca sa devii eficient intr-o perioada mai scurta de timp?Deja te simti indestructibil dar parca incepi sa ai amintiri,si ceva franturi de memorie,nu?incepi sa simti din nou mirosul cojii de portocala si parca frigul te baga din nou in starea aia de amorteala caracteristica,parca iar ti se invinetesc mainile si timpul trece din nou cu dificultate.iar iti creste temperatura cu juma’ de grad cand trece pe langa tine pe hol.
Parca nu mai esti omul de tinichea,incepe sa-ti pulseze ceva nou prin vene.iti aduci aminte cum e sa-ti asculti ritmul accelerat al inimii si te simti din nou infantil si vulnerabil.vrei sa te ascunzi dar in acelasi timp vrei sa iesi de acolo cumva,da demonstrezi ca lumina vine de la bec,dar nu si caldura.cu doua maini ii poti incalzi pe toti,si niciunul nu va cunoaste durerea din nou,asa-ti place sa crezi.dar daca nu e nevoie de asta?daca poti iesi la lumina si fara sa te agati de altii?daca incepi sa descoperi lumea?e frumos sa vezi lucrurile in stare pura,probabil promovezi deja chestia asta ieftina,dar oare tu esti in stare sa le percepi cum sunt cu adevarat?probabil ca ai nevoie de mai mult decat o esarfa de matase albastra ca lucrurile sa fie ca in coltul tau de gradina presarat cu ghemotoace si franturi de iubire pura.Da,asta pentru ca esti un idealist innascut.si poate si pentru tine nu arata cum iti doresti,nici chiar ambalajul de la pasta de dinti sau eticheta de la nectar.te apreciez totusi ca n-ai incetat sa visezi,oricat au aruncat in tine cu sfaturi si pareri menite sa-ti strice coltul de gradina si sa te scoata din circuit.definitiv.
Eu totusi am incredere in tine.intotdeauna am avut.stiu ca nu ai uitat niciodata cum mirosea dulceata de caise a bunicii tale sau cum alergai dupa fluturi pe campul din spatele casei,vara.stateai acolo si ascultai greierii iar apusul crud de soare te trimitea in casa.lasai balta capita de fan si te intorceai…descopereai lumea in fiecare zi si strangeai zambete in borcane de crema de ciocolata umplute cu nasturi.iti puneai cate o dorinta in fiecare nasture si la sfarsitul zilei il alegeai pe cel mai frumos,alergai si le povesteai tuturor ca ai facut o magie adevarata.
Maturizare?da,asta invoci acum.ti-e usor s-o invoci,sa nu fi nevoit sa-ti aduci aminte.sa te concentrezi pe probleme ‘importante’,pe care nici tu nu le iei in considerare.ai crescut si acum nu ti se mai pare atat de firesc sa fur prajituri din dulap,categoric e mult mai interesant sa te dai la toate tipele alea imbracate ultimul racnet care roiesc in jurul tau.ai devenit superficial,trist adevar,nu mai ai timp sa traiesti,ci doar sa apuci,nimic nu te mai satisface.iti gasesti noi metode de eliberare,nu mai au legatura cu naturalul.iubire?o cunosti in fiecare zi,o exploatezi doua saptamani si o dai la schimb in speranta ca te vei pierde si tu,la un moment dat,o data cu ea.vai,muritor naiv,credeai ca stii totul despre viata.tu erai centrul universului,gravitau toate in jurul tau.pana intr-o zi.o zi de iarna,geroasa,in care nu exista sansa sa ninga,si totusi s-a intamplat.te-a izbit cand ai iesit din bloc,cum un fulg ti s-a lipit de nas ca sa-ti vesteasca decaderea imperiului.l-ai luat in deradarere.pe toate le luai,dar tot ai picat in panta aia,cu zambetul pe buze,ca intotdeauna.si zapada ti-a inghetat universul,te-a inghetat pe tine,si praful pe care il inspiri.halucinant cat de rapid ai fost redus la rangul de muritor oarecare,asa-i?pana iti restabilesti contactul cu propriile-ti retine,neuronii ti se bulverseaza…si ajungi prea aproape de asfaltul pe care calci,departe de propriul tau sistem solar.stii tu ca e cel mai aiurea la mijloc,ce-I drept,dar nu e mai poti misca de acolo.gol nefericit secatuit de orice fir de lumina,asa esti.
Incepi sa inveti din propriile greseli?si cata lume a incercat sa te aduca inapoi…
Dar,pana la urma,soarele incalzeste pe toata lumea.iti agati iar visurile pe umerase de dafin si le atarni de razele lui.
-mirosul florilor de tei de va purta din nou,spre inceput.

uşă

2009-02-09T09:58:00.000-08:00

Va fi o postare neplacut de sincera si dureros de adevarata.
Sunteti inculti.
Azi am dat examen la actorie (m-am descurcat fenomenal,va asteptati la altceva?) si mi s-a pus intrebarea "Ce parere ai despre colegii tai de scoala?".Am raspuns instinctiv si sec "inculti",negandindu-ma la consecintele tragice pe care le-ar putea avea raspunsul meu dramatic.Probabil s-au simtit putin stanjeniti,eu m-am simtit de-a dreptul PENIBIL.Am realizat cu stupoare in ce mediu hiperactiv m-am varat.Cum am putut,cu atata nonsalanta sa intru in breasla voastra,sa ma alatur gandirii voastre primitive prin neutralitatea mea si lipsa totala de interes?
Am inceput sa arunc (la figurat vorbind) cu carti, si-n stanga si-n dreapta.Cu disperare,as putea adauga.Nu stiu de ce,incertitudine totala.Incercam sa-i silesc sa treaca prin metamorfoza asta,care mie,mi se parea necesara,obligatorie si chiar fireasca.
Si apoi mi-am dat seama ca nu am putea exista unii fara altii.Ei traiesc in intuneric,iar noi inconjurati de niste nimburi,accentuate de intunericul in care se cufunda ei,necunoscatorii.Si ar fi tare trist sa ne afundam in acest Styx al lumii de azi.
Suntem impartiti in trei tabere :
1.cititori (de orice,sa nu fim prea drastici)
2.o specie care in dictionar nu are nicio definitie,mai mult sau mai putin concreta,pe care nu o putem numi (cu superficialitate desigur) decat ''grupa de necititori''.
Si desigur,conglomeratia aceasta indiferenta moravurilor societatii,cei debusolati.
Dar noi,care apartinem de tabara numerotata in acest text cu "1",chiar ne putem numi oameni culti..sau macar cultivati?
Pana la urma "cultura",ca intreg, se dobandeste prin trecerea nisipului prin gatul firav al clepsidrei.
Cand ne putem considera culti?
Eu sunt de parere ca niciodata nu poti fi "destul de cult".Aici nu mai sta trebusoara asa, ca la farduri sau messenger sau ce va mai trece voua prin teasta aia.
Parerile sunt impartite.
Asta nu impedica,desigur,cititorii din ziua de azi sa puna intrebari de-a dreptul imbecile aproapelui lor,de tipul "Cum? Cartea asta e pe capitole?!".De vreme ce vezi ca fragmentele alea nenorocite sunt numerotate cu cifre mai mult sau mai putin romane, nu-ti dai seama ca "e pă capitole"?
Cititorii de amorul artei.Ii recunoasteti cu usurinta,sunt aceia care vin cu Idiotul de Dostoievski si-l lasa pe banca sa se prafuiasca,nici macar n-au curiozitatea sa-l deschida.Desigur, exista variabilitate; de la Amurg (care porneste pe o idee hiper-exploatata si este o imbinare de clisee) pana la Portretul lui Dorian Grey sau Procesul.
Iau parte la toate astea si nu pot sa fac nimic sa impedic ipocrizia sa se imprastie ca o lepra asupra..noastra,voastra.."hei,cui ii pasa?",suntem toti bagati in asta.
Tu..nu faci nimic..iti citesti romanl "light" pe care-l tii pe noptiera.
Iar eu?
"umbra ei, cu vertebre şi intestine/îi continua joaca."*

*Versuri ale poeziei Dragostea de M.Cartarescu,1.

Here,there and everywhere*

2009-02-06T13:42:00.000-08:00

Ceva imi spune ca de data asta nu o sa-mi iasa.ca o sa ma compromit,ca o sa fiu mai evidenta decat de obicei.ca n-o sa mai tina,ca altadata,ca inainte sa ii inteleg pe altii trebuie sa ma inteleg pe mine.
Si,bineinteles,inainte sa ma inteleg trebuie sa ma cunosc.incep sa ma simt incomfortabil fata de mine insami,si asta nu prea e un lucru bun.parca nu m-am simtit intotdeauna asa.parca aveam perioade in care apreciam toate lucrurile la valoare lor reala,parca atunci nu ma straduiam sa le indulcesc fara rost.dar,cine mai stie?poate si atunci am avut scaparile mele,momente in care imi lipsea ceva.ca atunci cand in mijlocul iernii iti aduci aminte cum umblai vara descult pe plaja,si cum batea vantul.iti lipseste mirosul sarat ,algele care ti se lipeau de picioare si scoicilea alea pe care stateai ore intregi sa le cauti,lasand impresia ca te-a batut soarele in cap peste masura.
Poate mi-au lipsit toate astea.poate inca imi lipsesc,impreuna cu cateva lucruri despre care nu stiu mai nimic,sau pe care nu sunt in stare sa le recunosc.ce,vrei sa spui ca tu intotdeauna ai fost viteaz?ca erai primul la lupta,cu buzduganul in mana?poate ca asa e.poate ca tu esti personajul din basme si eu sunt bietul scriitor secatuit de orice idee si intamplare originila.dar o sa incerc,chiar o sa fac asta.o sa incerc sa ma mandresc cu statutul meu de scriitor fara idei de zgariat pe hartie.da,nenorocita de hartie alba care iti sterge memoria,iti absoarbe orice idee,orice plan,oice cuvant,orice suflare.si ajungi sa te rogi disperat de ea,si o rupi in bucati.dar ea rade de tine,acolo,pe podea,alba si sfidatoare ca intotdeauna.dar se vorbesc intre ele,si urmatoarele douazeci de hartii te vor face sa crezi ca esti dus bine,bine de tot cu capul.dar tu le razi in fata,oricum nu ai nevoie de ele.ai 4 pereti albi si multa cerneala la dispozitie.nu cunosti dependenta.esti centrul universului si ii calci in picioare fara sa fie nevoie sa te misti.
Da,iar am inceput sa deviez.E SARITA,spuneti?da,la dracu,sunt nebuna.recunoasteti,cine nu-i ca voi e nebun.atotstiutorilor,a-ti inceput sa invatati sa trageti concluzii,ai?ce sa zic,ca importanti mai sunteti sa judecati voi lumea.tocmai v-ati dat seama ca e atat de mult gol in creierul vostru incat il puteti umple cu ceva concluzii nefondate,corect?oho,dar sunt mai sarita decat va puteti imagina voi,nici daca a-ti ajunge in stare sa meditati nu v-ati da seama ca sunt capabila sa va fac eu pe voi sa renuntati la povara inspirarii aerului,numai tragand de un fir.De fapt,mi-a ajuns.daca un om e nebun,il lasi in nebunia lui si tu-ti vezi de normalitatea ta,eventual inveti sa te desprinzi din turma prin altceva in afara de citate celebre servite intre doua pauze de masa.Esti genial,ce sa-ti mai zic.

***
Si eu sunt plictisita si oarecum confuza.nu stiu,oare eu nu ma cunosc deloc?ar fi o minciuna sa zic asta,am invatat si eu cate ceva despre mine,macar din ce mi-au zis altii.si totusi,ar trebui sa ne multumim cu ce avem,nu asa se spune?dar daca nu stim ce avem,ce facem in cazul asta?putem sa ne redescoperim?sa facem asa,un fel de actualizare.o plimbare intr-o zi insorita,doar tu cu tine,sa lamuriti anumite lucruri.o discutie derulata in creier,poate vei ceda in final.o sa recunosti ca nu ai fost atat de penibil si ca iti era usor sa te ascunzi dupa cortina acestui cuvant,sa fi in siguranta,sa nu fie nevoie sa recunosti ca pur si simplu nu ti-a mers.toti trebuie sa ne maturizam la un moment dat si sa-i mai dam dracu’ pe aia care incearca sa ne demoralizeze,macar pentru cateva clipe.Si totusi,hai sa respiram,sa zambim,sa ne uitam in oglinda.sa reevaluam situatia:te mai simti neajutorat?parca e altceva fara bucata aia de geam in fata ta nu?parca ti-e cam frig iarna cand nu te protejeaza,si vantul ala nenorocit iti cam rascoleste oasele,nu?e greu sa stii ca nu mai merge cu tine peste tot,ca nu il mai ai ca pe o fereastra prin care sa privesti lumea.acum interactionezi direct cu ea,si doare nu?doare,dar te abtii sa te plangi,nu te-ar ajuta cu nimic.de ce sa te injosesti sa i-o recunosti,senin ‘bine,ai fost exact bucata aia de material transparent de care aveam nevoie,chiar daca respiram cu dificultate din cauza ta.totusi mi-era frica sa nu te spargi,nu stiu ce as fi facut atunci.totusi,ce-ai mai facut?ti-ai gasit un chip vorbitor care sa vada soarele in nuante de oranj la amiaza,prin tine?’.Insa de atunci ai invatat cateva trucuri,si ai aflat ca celofanul e de asemenea transparent,dar totusi iti influenteaza vederea mai mult.nu se poate sparge si iti tine de cald…pe termen lung poate nu-I o investitie,dar deocamdata esti fericit cu el.
Si,pana la urma,prin ce suntem penibili?prin faptul ca nu recunoastem ca suntem importanti?Nu,problema e totusi ca trebuie sa infloreasca pomii…e mai usor sa le lasi pe toate in urma cand te intampina dimineata,la 7 jumate,o alee intreaga de meri infloriti.e cald si tu poti purta din nou tricourile tale preferate.totul va merge bine si eu voi urca din nou scarile pana unde locuiam inainte.in mintea mea nu exista ascensor,e nefolositor.la fiecare etaj ma confrunt cu ce-am fost,cu toate lucrurile care m-au facut sa ma simt rau.rau,rau de tot,ca atunci cand razi de tine insuti si de cat de naiv ai putut sa fii cand ai crezut ca-ti poti prinde stele in par,poti locui pe un nor si ii poti da soarelui un sarut de noapte-buna,ca iubirea e tot ce te tine in viata.vaslesti intr-un ocean plin cu sirop de zmeura si fiecare barca te duce spre alt taram,unde poti umbla descult si poti culege stropi de roua intr-un cos mare,peste frunze de menta si flori de iasomie.ai uitat sa anticipezi si nu-ti doresti decat iarba in care alergi,si papadii la picioarele tale.toata lumea la picioarele tale.si la sfarsitul zilei,te intorci pe norul tau plin de polen galben pe nas si o culoare ceva mai vie in obraji.asculti o poveste in nuante de violet si oranj si te invelesti cu o fasie de padure,porti inca zambete pe pleoape.la sfarsitul zilei primesti o stea de aur,si totul se termina cu bine.
Dar ma destept din vis si continui sa urc,pana ajung in fata apartamentului.Arunc ultimele amintiri inapoi pe scari,desi sunt legate unele de altele ca intr-un ghem.nu am nevoie decat de cuvintele alea ca sa reusesc sa intru,dar ideea ar fi sa mi le amintesc.zabovesc gandindu-ma la cat de mult gresesc zilnic,si m-am decis sa o inchei elegant:maine e o alta zi si sunt gata sa ma primesc inapoi.
“niciodata nu e prea tarziu,nu?” si pasesc pe varfuri inauntru.
Si totusi,parca e mai bine fara tavan.daca te ridici pe varfuri poti intinde mana,sfios, si luna te va mangaia.

*The Beatles-Here,there and everywhere/Revolver(1966)

rau ma,RAU.

2009-02-03T11:11:00.000-08:00

Sunt un om foarte usor enervabil si "stau prost cu nervii" (ca sa-mi citez o fosta colega). Ma enerveaza toate pizdulicile care-si fac blog dupa tiparul clasic : fundal negru,poze smenare cu morminte si cruci si labareli sataniste si scriu despre dragoste,iubiti si faptul ca nu le inteleg prietenii.Da ma,esti un geniu neinteles.Tu, Macedonski si Cartarescu,clar.
Nu stiu despre ce fel de dragoste poti tu sa scrii la paispe ani..sau durere.Asta-i cea mai tare.Imi explica mie una care nici n-a ajuns la ciclu ce-i aia durere psihica.N-ai cazut in viata ta in genunchi sa te zdrelesti..si-mi zici mie de durere? Imi scot ochii cu pensulele,ma tai in foi,ma ard in fiecare zi cand imi fac ceaiul. Sa nu mai zic de scobitorile din urechi.
Iar prieteniaaa,pfoai.Asta se coace in ani ma..in ANI DE ZILE, nu in doua saptamani.
Si invatati gramatica,pe bune.Cand vad postari in care cuvintele,rodul,fructul imaginatiei voastre bolnave, sunt scrise cu "tz","sh","ts",apostroafe si smecherii imi vine sa ma dau cu capul de pereti.
Si stiti ce? Ma pis pe Casa Foster pentru prieteni imaginari!

Crema de zahar arrrrrrs*

2009-02-02T12:11:00.000-08:00

Am scris "arrrrrs" (cu accentul lui Chirila,pe care il respect foarte mult) si tin sa mentionez asta.
Atatea probleme existentiale avem.."ce tricou sa-mi iau azi?" sau "ce parfum sa mai comand?"..Chiar cred ca oamenii nu sunt inca o cauza pierduta,pe bune. Cu toate ca materialismul a inceput sa le conduca vietile,eu cred ca metamorfoza asta nu o sa fie chiar atat de radicala.Bine, nu "cred", ca nu sunt la biserica (vorba unui prieten bun),sper.
Si eu chiar am speranta si convingerea ca undeva in tarisoara asta,undeva departe,se afla un tip pe care chioscul cu ziare il lasa rece.De ce? Pentru ca jumatate sunt reviste pornografice.Ok,ok,inteleg.Poate ca nu ai net si odc,dar chiar simti nevoia sa dai banii pe niste poze cu pizde? Mortii lor,daca ai fi asa de tare,n-ar mai fi nevoie sa-ti faci laba la reviste.
Mie imi place sa mananc Big Mac-ul invers si sa beau ceaiul fierbinte cu paiul,dar asta-i alta poveste.
Am pornit cu gandul sa scriu despre labarii din Romania,dar n-as mai termina de scris..uhm..niciodata?! In fine,undeva in tarisoara este tipul ala.EL ESTE SPERANTAAAAA!
Desigur ca undeva (probabil ca TARE departe) e si gagica aia care in loc de fond de ten,prefera o carte sau in loc de bratarici si ochelarici si lantisorici,prefera un buchet de lalele.
Hăhăhăhăhăă..ce cretina sunt..chiar imi imaginez ca mai exista lucruri dragute,foolish me.
Oricum m-am plictisit sa vad mereu aceleasi fete nemultumite,in curand nu o sa mai am ce sa critic :( , n-as risca sa ma repet,nu cu subiecte atat de delicate ca dumneavoastra!
Ma plictisesc eu,dar cel putin nu-s monotona ca tine..Fire,stejar,prieteni,cui,alti prieteni,cheta,stejar,baie,casa. Pe undeva mai e si scoala,introdusa printre chestiile astea,dar nu-i ceva vital.
"Ea poate sa astepte."

*versuri din melodia "Nu am chef azi", de pe albumul cu acelasi nume din '98. "Nu am chef azi,/de vodka sau de gin,/tequila,rrrrom sau vin.."

Ciolan

2009-01-30T07:11:00.000-08:00

In urma unui incident (neplacut,as putea spune), am jumatate de fata vanata.Pe mine nu ma deranjeaza decat putin,ca-mi intra oarecum in campul vizual.Da, mi-am primit un “cap in freza” si am vazut negru.Cateva secunde am avut o stare foarte placuta de ameteala; pluteam si vedeam niste chestiute micute si argintii,ca niste viermisori care misunau pe ecran.Mi-am adus aminte de profa de fizica,ea ne zicea ca daca misti repede rigla nu stiu ce pateste si a folosit o expresie tare draguta,pe care mi-am si notat-o, “nuielusa de electroni”. Evident ca dupa cele cateva secunde am simtit o durere extrem de neplacuta,dar atenuata de muzica (mai mult sau mai putin) jamaicana la origine,de pe fundal.M-am trezit deosebit de tarziu, cu o durere de cap picata foarte prost,pentru ca fataul nu mi s-a vindecat,iar mahmureala dimineata devreme este exact ce-mi lipsea.
Imi fac un suc de portocale,evident,fara sa spal vasele.
Dupa ce dau cu capul de coltul ala de deasupra biroului,ma asez cat mai decent cu putinta pe scaun, si da, ma doare.
Afara ploua cu picaturi marunte si acide, deosebit de sonore,care mie,sa spun drept,nu-mi induc decat o stare de somnolenta si amorteala.
Acum,ca am prezentat si prognoza, sa trecem la alte subiecte mai interesante si mai comestibile, la aceasta ora din zi.
Let’s talk about discrimination.
Sunt genul ala de oameni care spun ca nu fac discriminari,dar daca ceri o bere te intreaba daca ai 18 ani.Nu vorbim aici de discriminarile clasice si fanteziste,nu vorbim de tigani sau evrei.Vorbim despre realitate,iar tu,prietene,care afirmi cu atata tarie ca nu faci discriminari,esti vinovatul principal.
Esti gagicu’ ala de-o arde prin baruri si-si fumeaza linistit tigara.Dai impresia de superioritate si..uhm..ghici ce? Tu nu faci discriminari.Ba,dar te enerveaza intr-un hal pokemonii astia care se imbata de la o bere..parca nu merita sa traiasca,iti provoaca greata,dar hei, tu nu faci discriminari. Asta nu e discriminare..e..aaa..altceva,nu? Proasta scuza pentru aroganta ta.Problema e ca tu chiar te crezi mai bun ca ei,doar pentru ca ai 20 de ani si ochii verzi.N-ai cosuri pe fata si te imbraci decent. Crezi in democratie,dar nu o aplici.Crezi in drepuri egale,dar nu pentru toti.Nu prea inteleg cum vine asta,dar tu stii mai bine,in fond,esti si cult si aratos,tot ce si-ar putea dori gagica de la masa de alaturi. Te enerveaza putin ca nu-ti da atentie,ca nu te observa,dar este problema ei,ea pierde. Sta cu niste “ratati” si unu o fi gagica-su.
Te urci in RATB,dupa ce ai stat o ora in statie (servicii romanesti de tot cacatul,n-ai ce sa le faci) si vine un controlor la tine,te vede ca esti elev sau student si-ti cere abonamentul pe care EVIDENT ca l-ai uitat acasa,sau nici macar nu-l ai.Dar care-i smenu’ cu pensionarii care merg pe moka? Cu ce sunt ei mai buni ca studenii? Aia saracii macar merg la facultate,au cate-o slujba,pensionarii nu fac decat sa ocupe loc si sa respire oxigen.
Sau in fata fratelui mai mic,care are prioritate.Sau in fata profesorului,care are mai multa credibilitate deoarece poate fi corupt.
Mi-e foame si mi-e somn si mi-e scarba de voi si de superioritatea voastra.
As vrea sa va uitati in oglinda sa va dati seama ca sunteti la fel ca ei,doar aspectul e diferit.

a te strădui

2009-01-29T10:09:00.000-08:00

Hei.

Ok,am renuntat la cateva ore de somn pentru a incerca sa gasesc un subiect de dezbatere pe ziua de azi.asta nu pare mare branza,desigur,pentru cineva care nu stie cat dorm eu de obicei.ma refer la dormit in pat aici,nu la dormitul pe banca/pe altii/pe mine/in metrou.si da,stiu ca nu e bine sa dormi mult ca lalala faci hernie de disc sau mai siu eu ce minune de minciuna inventeaza diversi,dar pe mine ma face sa ma simt bine.imi place senzatia aia de moliciune dupa multe ore de somn,cand te feresti de lumina si nu reusesti sa-ti ingropi visurile avute nicicum.si-ti faci un ceai si iti trantesti visurile in cana cu pricina,impreuna cu 2 lingurite de zahar.si parca nu-ti mai pare rau ca ai parasit paturica aia calduroasa si perna in care ai strans zile proaste,proaste de tot.lacrimi si cateva vise pe care stii si tu ca nu trebuiai sa le ai vreodata.chestii cu care te amageai singur inainte sa adormi,si cateva amintiri,care,pe mine una,ma fac sa ma ascund sub patura si sa nu mai ies de acolo vreodata.si patura aia ma protejeaza,stii?nimeni nu poate ajunge la mine atata timp cat stau ghemotoc sub ea si vorbesc singura.ma educ.invat sa fiu curajoasa.

suprinzator,dar,cu toate astea,am de gand sa pun cap la cap ideile mele despre zile.da,ziua,cea care are 24 de ore si pe care,de cele mai multe ori,nu realizam ca o lasam sa treaca pe langa noi,seaca,neexploatata,disperata sa ne cedeze 60 de minute in schimbul unui zambet.si e trist,adevarul e ca e trist.invoci o mie de probleme pe care le ai,motiv pentru a sta suparat si a te gandi la tot ce nu trebuia sa faci si ai facut.la altii,si la tine.poate si la copacul din fata blocului care nu vrea sa infloreasca.la ghioceii pe care i-ai primit ieri si acum stau ravasiti intr-o cana cu apa,si-ti tin de urat.si nu-ti dai seama cum iti trece timpul,cum iti trece ziua.si ai facut ceva ca sa inveselesti peisajul?nu.atunci,de ce te astepti sa fie o altfel de zi?nu are puterea sa se schimbe...asa din senin.ai 24 de ore pe care trebuie sa le faci sa para...altfel.cel putin pentru tine.si te lupti cu asta zilnic,nu?

dar,o,am uitat!tu esti invincibilul!singurul care poate face ziua sa fie mai buna.doar pentru tine.si crezi ca poti face asta singur,nu?nu ai nevoie de nimeni tu,decat de tine insuti,nimic mai mult.poate e si asta adevarat,sa nu ai nevoie de nimeni,sau sa traiesti cu impresia asta,totul sa se invarta in jurul tau,sa nu existe dependente.dar hei,spune-mi,nu te-ai simti...singur?ca intr-una din zilele alea in care ti-ai dori sa fi singurul om de pe strada,sa te poti plimba in voie,cu vantul tomnatic si mirosul de ploaie in urma ta.asta nu inseamna neaparat egoism.eu o concep ca pe...nevoie de eliberare.da,resetarea simturilor,derulare de situatii,infuzie de libertate.in astfel de zile probabil nu ai nevoie de nimeni.e adevarat ca,nimic nu te-ar putea influenta in derularea asta...care nu tine o infinitate.

si dupa aceea,ce vei face?vei fi curatat,iti va curge fericirea prin vene,vei fi dispus la compromisuri.si ochii iti vor zambi.dar,pe cine vei imbratisa,omule?doar iti doreai sa fii singur.cu cine vei sta intins pe iarba,cu pulsul crescand?cui ii vei mai prinde flori in par?in cine iti vei mai ingropa toata fericirea asta?vei mai avea oare,cui sa-i zambesti?vei mai avea cui sa faci promisiuni,sa spui povesti?vei mai avea cui sa-i porti de grija?

iti mai place sa fii singur?tu cu tine,si cu carapacea ta indestructibila?dar ce,si carapacea are parul saten ondulat,miroase a vanilie,si iti zice "te iubesc"dimineata devreme,cufundata in asternuturi,nu?

intre timp,te-ai mai gandit la treaba cu ziua?cate ore fara zambete ai reusit sa aduni azi?cate minute in care te-ai gandit la tot ce nu e bine,la tot ce esti,la tot ce meriti dar nu ai?cate batai de ceas ai auzit inainte sa adormi?

si cati pasi ai facut cu capul in pamant?azi,ieri,intotdeauna?

in timp ce te gandesti la asta,eu voi sta intr-o livada,cu o palariuta de paie pe cap si nasul cojit din cauza soarelui.voi asculta albinele,ma voi juca cu gandaceii aia mici si albastrii de pe frunzele de menta si voi culege cateva flori,crescute anapoda in jurul unui mar batut de soare.voi ridica capul si ma voi uita la cer.voi vedea un cer mare,albastru si cativa nori alergand.asa e vara... .imi voi aduce aminte ca stau desculta in iarba,ca cerul e departe de mine.sunt mica si neimportanta,soarele ma incalzeste si visez sa zbor.

sunt la fel ca buburuza de pe rochia mea.

Îhî îhî

2009-01-27T10:04:00.000-08:00

Da,da.Ai senzatia aia de cald si emani fericire,merge un reggae pe fundal.Radiezi ca un copil mic cand primeste un cub d-ala micut si dragut si colorat,pe care-l tot invarte pe toate partile.Desigur ca pana la urma,cubul este lasat in favoarea zaharului care se lipeste cu insistenta de fata ta,dar nu conteaza.Te contopesti cu el,esti una cu zaharul.Da,cu zaharul.
Si chiar nu conteaza ca lamaia din vodka e acra,chiar nu conteaza.Si nu conteaza nici ca e prea multa scortisoara in vinul fiert (defapt,niciodata nu e prea multa!). Si nici ca flegma de langa scaunul tau nu s-a uscat in doua ore si treispe minute.Si nici muzica aia oribila de pe fundal,da-te-n ma-ta,tu oricum auzi numai reggae acum.
Mergi pe strada si-ti dai cu stangu-n dreptu' (te impiedici des de gropi,eh?). Te pui la masa si darami trei din patru pahare.Cazi de pe scaun.Incepi sa razi singur.Iti lucesc ochii si privesti distrat pe fereastra.Ai fumat ceva?
N-ai fumat,esti doar..aaa...fericit?Implinit?Calm?Lipicios..'tu-ti pasca ma-tii.
Si zambesti,dar nu mai zambesti numai pentru tine,cum faci de obicei.Nu te mai ascunzi in vreun colt al mintii tale,departe de noi si de realitate.Zambesti pentru ei.Vrei sa te vada ca esti fericit,vrei sa le dai peste nas cu asta.Vrei sa le arati ca poti si ca vrei.Dar nu-i cu rea intentie,nu? Defapt,ce-ti pasa? Sa creada ce-or vrea ei! Tu oricum ai starea aia gelatinoasa,si simti ca te scurgi si ca te faramitezi,dar e placut,nu?
Si-ti vine sa iesi afara in tricou,si sa urli,si sa fugi,si sa tipi..doar asa.."ca chestie".Si te abtii (spre deosebire de altii), dar nu conteaza,tot explodezi.
Simti ca faci "bum".
Ai pulsu' mai nebun ca rapidu' de la ora cinci.Simti cum iti creste inima,c-o ia din loc,ca se duce la vale.Ca se sparge in mii de bucatele mai mici pe care le presari tu peste toti,ca sa fie si ei fericiti.Vrei sa le dai.Esti darnic azi.Vrei sa impartasesti.Vrei fericire.Emani fericire.
Citez : "Oare cate flori de camp poti sa culegi in poala unei rochii? Si cate zambete?"

supa la plic

2009-01-21T11:27:00.000-08:00

Te trezesti in taraitu’ ala groaznic pe care-l scoate telefonul.De cateva saptamani nu mai ai o melodie care sa te trezeasca pentru ca ai aflat si tu smecheria, cum ca daca te-ar trezi aceeasi melodie de mai multe ori,consecutiv,ai incepe sa urasti respectiva..lalala.
Ai nasul infundat si fata uscata.Te uiti in oglinda si observi noul venit pe obrazul stang. “Heeei,un cos nou.Baieti,avem vecini noi!” Bei cacatu’ ala de cafea cu lapte si pleci la scoala.In metrou iti aduci aminte ca aveai tema la geografie, da-o-n ma-sa,oricum nu-si scrie nimeni.Iar esti primul in clasa.Cineva a dezmembrat dulapiorul, “ce animale”, iti spui tu,dar nu-ti aduci aminte ca ieri te bateai cu scaunele cu colega-tu.
Ihi,cam de cacat pana aici, nu?
D-abea acus’ incepe amice.Stai sa vezi cum te dirijez eu,exact ca-n tampenia aia de World Of Warcraft, pe care o joci cu atata pasiune.Da,stiu ca esti unu dintre psihopatii aia fara viata sociala,care traieste pe net.
Da,tu.
Tu esti ala care cand trece gagica aia de la X B,te inrosesti si incepi sa transpiri.Pentru ca niciodata n-ai fost in stare sa-i spui ceva.Pentru ca esti un nimeni.Te uiti la ea cum isi fumeaza linistita tigara.Te gandesti sa faci si tu asa,dar frica de penibil te impiedica sa te misti.Da fraiere.Exact asa,tocmai ti-o sufla imbecilul ala de la a XII-a.S-a dus si asta.
Iti bagi castile de la iPodul tau Shuffle mov, de 2 giga, in urechi . Iar s-a futut contactu’,oricum erau casti d-alea ieftine pentru ca p-alea bune ti le-au furat colegii.
Incepe ploaia si tu esti in tenesi,ca-n cantecul lui Chirila, dar a doua zi lumea nu te felicita,huh? Defapt te-ai certat cu ma-ta,si cu taica-tu,si cu sora-ta.Om patetic ce esti. Nu faci decat sa te vaiti.Esti orb si nu-i vezi pe cei din jurul tau carora le pasa.Esti blocat pe gagica aia si pe certurile cu parintii.Ma-i da-le dracu de probleme.Toata viata o sa le ai,trebuie doar sa te impaci cu ideea ca ele exista si te urmaresc,si se vor di-mi-nu-aaaa(si da,stiu sa silabisesc).
Zambesti ma.Esti fericit.Deja n-o mai auzi pe ma-ta.Asa-i ca-i mai bine?
Cumpara-ti niste chipsuri sau ceva de rumegat.Iesi afara,citeste o carte,fumeaza un cui. Ce pula mea,avem numai o viata, de ce sa n-o traim?
Am dat-o-n hipiotisme.Ma-sa de treaba.Urmeaza sa-mi pun tapet cu floricele in camera si sa-mi las parul lung..sau..nu.Las asta pe mainile profesionistilor,si da Jess,e un apropo deloc subtil la adresa ta!
Toate panzele sus!

grâu încolţit

2009-01-21T08:59:00.000-08:00

ma,faza e ca exista unele zile in care te simti mai jos decat podeaua.sau decat presul ala de la intrare imbibat cu noroi pe timp de iarna,pe care calca toata lumea care-ti intra in casa.si nu,nu te grabi sa tragi concluzii pripite cum ca ar fi o zi din aia in care nimic nu-ti merge bine.de fapt,toate merg bine,esti fericit,n-ai treaba,dar te simti sub nivelul solului,sau sub talpa tenisilor aia converse pe care ii poarta colegii tai.stii,si ajungi sa te intrebi:ai ceva pe dinauntru care sa te faca special?ceva asa...cat de mic posibil.ceva care sa te delimiteze de 'turma',sa...sa te simti unic.nu neaparat unic,doar diferit.sa simti ca ai ceva in caracterul tau,ceva care altii nu au.
si nu,aici nu vobim de faptul ca tu fumezi tigari cu 10 mii mai scumpe decat ale altora,sau ai blugi din ultima colectie calvin klein,nici ca ai citit carti de filosofie din care n-ai inteles o iota.nu,nu vorbim despre faptul ca ai un vocabular de toata frumusetea,care face pe toata lumea sa intoarca capul,nici ca parul tau dat cu o supermegaultra spuma iti sta traznet azi.nici macar nu vorbim despre faptul ca o ceata de pustoaice te idolatrizeaza pe tine si pamantul pe care calci.
asta e superficial.
asa traiti voi,majoritatea.
dar eu nu vorbesc despre voi,despre majoritate,pentru ca sunteti banali si nu constituiti un subiect de dezbatere pentru mine.
eu vorbesc despre...ceilalti.despre 'aia defecti',cum credeti unii din voi.despre aia care nu au,de obicei,treaba cu pieptanatul excesiv si care comit imprudenta de a purta doua zile la rand acelasi tricou.
desi,presupun ca avem cu totii,in definitiv,zile proaste.
zile in care te intrebi ce are in plus superman fata de tine,sau ce o face pe gagica aia de la metrou sa aiba atat de multi admiratori incat sa nu faca fata apelurilor telefonice.
zile in care te intrebi cu ce o ajuta pe colegata sa se dea cu trei kile de lipgloss cand inca o bajbaie cu pluralul substantivelor.
da,in astfel de zile iti dai seama ca,desi te-ai gandit la asta pana acum,n-ai fost niciodata in stare s-o recunosti:nu ai nimic special,esti chiar o persoana banala.nimeni nu se sinchiseste sa vorbeasca despre existenta ta.traiesti ca toata lumea.respiri ca toata lumea.gandesti ca toata lumea.inceri sa o imiti pe tipa aia traznet din ultimul tau roman mega-chic pe care l-ai citit,doar ca sa pari altfel.
sa fim realisti,totusi,cati dintre noi ar puta constitui,vreodata,subiectul unui roman?avem o existenta monotona si visam toti cu ochii deschisi.suntem disperati dupa fericire,dar ea cateodata ne da papucii.vai,hai sa bem alcool si sa uitam.GRESIT.desi,daca stau sa ma gandesc,probabil tipele alea traznet din romane beau si ele alcool si uita,nu?si asta le face tare interesante pentru partenerul lor pe care ajung sa-l cunoasca,'intamplator' dupa 3 capitole.
dar da,poate si ca cititul excesiv de carti din astea in care totul se deruleaza perfect dauneaza creierului.adica,hai sa ne amagim,ce mama naibii!o sa ne pice fericirea din cer in timp ce noi stam pe o pajiste verde si cantam versuri de la Beatles.si sunt o persoana optimista,dar nu sunt de acord cu visurile astea la o viata perfecta.te amagesti asa...degeaba.sau poate ca sa-ti pierzi timpul cu ochii in tavan,nu?si sa te plangi ca esti tare nefericit,bietul de tine.ai cinşpe ani si o viata de cacat,zici?induiosator.de aia nu mai pot eu,sincer.
da',si ce-mi pasa mie?personajele din carti sunt inventate,copile,nimic real.real inseamna neinteresant,in viziunea voastra,a cititorilor.neinteresant=>nimeni nu o sa cumpere cartea respectiva.=>real=necomercial.
dar unele carti cu altfel de personaje,oarecum 'interesante' sunt dragute.da,si ajung sa-mi placa si mie aceste personaje,pentru ca sunt,poate,diferite,inventate sau nu,se desprind din turma.
da,personajelor astora le place in general,anotimpul toamna.da,pacat,pentru ca eu detest toamna.e trista si inchisa,ploua,se face frig si e mohorat.nu poti purta tricouri oranj cand ploua,e oarecum ironic.dar de ce le place toamna,ma intreb?ca e nostalgica?ca ziua se micsoreaza si mai gasesti cupluri pe aleile din parc,la lasarea serii,tremurand de frig?ca poate frunzele alea iti vor ingropa toate visurile tale neimplinite vara?a,sau poate ca ai sansa sa te intorci acasa ud,datorita unei ploi intamplatoare,lucru care iti face ziua mai proasta decat o credeai,plus,cadou o binemeritata raceala,deoarece iar ti-ai ignorat parintii atunci cand te-au sfatuit sa-ti iei umbrela.
da,si sunt visatoare,si timide,si uneori suprind cu inteligenta lor.sunt firave si poarta rochite din alea largi,si parul drept pieptanat pe spate.da,asa sunt ele.cele din carti.nu stiu in ce masura visez eu,in general nu obijnuiesc sa ma amagesc singura.o persoana timida nu ma pot considera,asta daca timiditatea se refera la a-ti ingropa rusinea si a lasa capul in jos.sincer,n-am mai purtat o rochie de la 5 ani,desi imi plac rochiile.dar nu cred ca mi se potrivesc,iti trebuie o doza de feminitate ca sa le porti.parul nu mi-l pieptan,si nu e nici pe departe atat de drept ca al tipelor alora pe care le admiram cu totii.si nu sunt nici dura durelor,in stare sa-si sustina parerile in fata oricui si sa zambeasca sfidator orice s-ar intampla.
adevaru' e ca nu-mi plac nici trandafirii,nici bomboanele la cutie.le detest.vorbitul la telefon mai mult de un sfert de ora ma plictiseste cumplit,si nici nu visez sa fiu ingropata in saruturi.
nu sunt poeta,asta e.nici macar artist nu sunt,ce sa fac.imi place sa-mi pierd orele de somn muncind la cate ceva,detest ca acel ceva sa nu iasa cum mi-am propus.
si vai,spre rusina mea nu reusesc sa atrag atentia oamenilor pe strada.nu-mi place in mod deosebit noaptea,cum ca ar fi misterioasa sau mai stiu eu ce.ziua este plina de lumina,nu esti obligat sa recurgi la bec ca sa-ti citesti eticheta aia de la noii tai superchiloti primiti.
nu fac niciodata o balta de lacrimi dintr-un motiv,si nici nu sunt atat de vulnerabila.prefer sa-mi ingrop sperantele intr-un borcan cu nisip de pe plaja,nu intr-o sticla de vodka sau in vreun eseu memorabil,eventual in poala vreunui tip megaextradragut pe care l-am agatat la TNB.
da,si probabil astea ar fi cateva din lucrurile care nu m-ar putea face,niciodata,un personaj dintr-un roman extrem de vandut.
si ce?prefer romanul ala scris de soare,pe cer,in fiecare dimineata.romanul pe care il citesc mereu,pe care il incep cu zgomotul unei ferestre deschise.romanul ala de care nu ma plictisesc niciodata si care nu are personaje principale.
hei,draga soare,in capitolul urmator voi creste mare?

nu azi

2009-01-18T01:21:00.000-08:00

Astazi se va intampla ceva incredibil.Nu voi scrie despre nimic rau,nu voi ironiza pe nimeni.
Adevaru' e ca si mie mi s-a cam acrit de scrierile acide,pentru ca fac exact ce faceti si voi,ma plang (doar ca sub alta forma) si nu fac nimic.Na, ca mi-am calcat si orgoliul meu kilometric in picioare si am recunoscut ca sunt la fel de umana ca si voi.In definitiv..ce conteaza?
Ma roade stomacul, si stii,aici nu mai e vorba despre gandurile alea idioate si ipocrite care ne tot fut pe toti. E vorba despre mirosul ala dulceag de lapte cu miere si de gustul primaverii.
Da,mie imi place primavara.Primavara pot sa-mi iau geaca aia draguta de piele si sa-mi iau tenesii rosii.Pot sa beau suc rece fara sa racesc si pot sa mananc inghetata de fistic.Pot sa numar frunzele din copaci si sa sar in baltoace.Pot sa merg pe jos de la Victoriei pana acasa si pot sa cant pe strada.Pot sa improsc pe toata lumea cu fericire si dragoste asa cum ma improsca ei pe mine cu noroi si vulgaritate.
Cred ca as putea sa fiu un om mai bun, as putea sa iubesc pe toata lumea si sa am aerul ala vama-vechist, pe care-l are Jess, tipic hipiotilor. Da, as putea.Si aici incepe prapastia.Nu mai e vorba despre ce poti sa faci, ci despre ce vrei sa faci, pentru ca nu o sa faci toata viata ce trebuie si ce e corect.
Incep sa ajung la concluzia pe care mi-o baga pe gat Jess, in fiecare zi, scopul nostru este sa fim fericiti.
Si nu stiu,ma gandesc ca daca am fi asa fericiti,n-ar mai fi atata raca si ura si dorinta de a face rau.Pentru ca-i vad.Ii vad in Fire cum se uita unii la altii,ii vad la scoala si pe strada.Se urasc pentru simplul fapt ca nu au ceva mai bun de facut.
Si sunt atatea lucruri inutile care nu fac decat sa sporeasca mizeria dintre oameni,aparent lasand o placuta dara de zambete.Alcoolul nu aduce fericire.Si nu-mi place cand vad pustoaice date cu dermatograf pana la genunchi in fata la Unirii cu sticluta de Polar.Ma intristeaza cumplit,stati naibii in casa si cititi o carte.
Oamenii mai si zambesc.
Si e dragut sa vezi oamenii cum zambesc.Chestia asta nu se poate cumpara (ca de obicei am dat-o-n clisee,dar dracu sa le ia,ce-mi pasa?).
Beau mult lapte.Imi place laptele.Imi inspira puritate,probabil din cauza culorii, si nu ma refer la puritatea sufleteasca sau vaginala sau mai stiu eu ce va trece voua prin cap.
Fericire,floricele,lalalalala.
Poate ca hipiotii astia stiau ei ce stiau.

foi de ceapă

2009-01-17T09:00:00.000-08:00

mda,ma tem ca am facut cateva impresii gresite la viata mea.dar nu,nu e vina mea.e vina voastra,pentru ca ati fost niste nenorociti si pentru ca nu va puteam lasa asa...singuri.singuri si nenorociti.am incercat sa fiu ceea ce aveati voi nevoie in momentul respectiv,si nu asteptam multumiri.asteptam sa incercati sa vedeti mai departe de persoana care va asculta toate lamentarile si porcariile.asteptam sa va reveniti,sa o luati de la capat si totul sa fie bine.si da,v-a infundat plansul in fata mea,dar eu nu m-am descarcat niciodata in fata voastra.pentru ca pe voi nu va interesa,pentru ca niciodata nu ati fost ce aveam eu nevoie,pentru ca nu intelegeati ce incercam sa spun.si uite asa,m-ati crezut oarecum retardata uneori.si totusi,asteptam macar...un semn de viata.nu sa-mi jurati iubire eterna,dar n-ar fi stricat un apel telefonic.dar sa zicem ca e de inteles.din moment ce ai trecut peste,cineva te-a ajutat,conteaza ca ai reusit sa treci mai departe.
imi pare rau daca m-ati crezut o persoana buna la suflet,sau poate m-ati considerat prietena voastra.daca ati crezut ca avem aceleasi gusturi,sau daca erati siguri ca ma intelegeti in totalitate.imi pare rau,dar in viata mai ai si false impresii.eu nu incercam decat sa va indrept spre fericire.
voi n-ati...n-ati stiut niciodata nimic despre mine,eu va stiam pe dinafara,ajunsesem sa va anticipez reactiile.ati stiut despre mine ce v-am spus eu,exact ceea ce va asteptati sa auziti.imi pare rau si pentru asta,dar nimic din ce v-am spus nu era adevarat.nu avea rost sa incepem sa ne contrazicem,nici sa incep sa va las masca cu una din lamuririle mele care vi s-ar fi parut tare ambiguua.am preferat sa va ascult,si nu v-am spus niciodata cat de superficiale sunt problemele voastre.
va multumesc totusi ca nu v-ati inghesuit niciunul sa ma intrebati macar o data,intr-o zi ploioasa,de ce nu scot niciun sunet si ma holbez pe geam.as fi incercat sa va dau o explicatie pe intelesul vostru,chiar as fi facut asta.as fi vrut sa am prilejul sa va explic cateva din lucrurile pe care le am in cap.imi pare bine ca nu ati avut timp si chef sa ma ascultati,probabil as fi vorbit in van.sau m-ati fi crezut voi,a doua oara,o retardata irecuperabila.
si cred ca v-a placut sa stiti ca exista cineva care vede viata ca voi,nu?pacat.in spatele a ceea ce eram de fata cu voi,imi cladeam vise.si ganduri,si impresii.o lume noua,o lume cu lucruri care imi placeau cu adevarat.o lume in care ma puteam tavali pe iarba,intr-o zi,la sfarsitul verii,fara sa-mi fac probleme ca-mi voi sifona hainele.si era soare,si era plin de papadii.si puteam sta o zi intreaga cu ochii pe cer,visand poate la vata de zahar.puteam sta o saptamana pe un deal verde,sa caut trifoi.si din pom ar fi zburat frunze din alea mici si verzi,si m-ar fi prins apusul pe deal.si m-ar fi durut lasarea serii.ar fi mirosit a lemn ars si s-ar fi facut racoare.as fi dormit acolo in iarba,alaturi de greieri,as fi visat o coronita din flori de cires si mere la cuptor cu scortisoara.
dar voi nu stiati nimic din toate astea.si totusi,nu-mi pare rau de fericirea voastra.zambetele alea pe care le aveati pe fata au fost totul.imi placeau zambetele alea,stiti?si imi placea cand o luati din nou de la capat,si iubeati mai mult lucrurile marunte.si,desi nu stiti,faceati parte din viata mea.aia pe care o aveam,nu aia pe care visam sa o am sau pe care poate o meritam.desi eram penibila,si voi ma credeati mai imatura decat sunt.de fapt,eram cu toti niste penibili,si ne tineam unii de altii.eu de voi,si voi de mine,asa,ca intr-o roata de bicicleta.hei,unde sunteti acum sa vedeti ca m-am descurcat?sa vedeti ca acum imi pasa le fel de putin de voi,cum va pasa voua de mine?sa vedeti ca nu eram nebuna cand va ziceam,ca,prin zambete voi reusi sa-mi creez o viata noua?
voi ce va mai aduceti aminte despre mine?ca-mi plac biscuitii cu vanilie si ca eram prima care pica pe gheata,in fiecare iarna.sau poate ca nu ma duceam niciodata la magazin din cauza ca-mi era lene.sau poate va aduceti aminte ca-mi placea la nebunie sa comentez fiecare detaliu la un anumit lucru.sau,poate mai stiti ca niciodata nu m-ati vazut plangand.de fapt,ma indoiesc ca va mai ganditi vreunul la lucrurile astea.dar asta nu ma intristeaza,nu mai e vorba de tristete.m-as bucura sa stiu ca sunteti fericiti,pentru ca va doresc toata fericirea din lume.desi numai unii dintre voi au mancat budinca de vanilie facuta de mine,si cum probabil toti v-ati dorit,pentru un moment,sa am parte de cele mai nefaste lucruri din lume,pentru ca va spuneam cu atata usurinta s-o lasati balta,sau pentru ca va spuneam adevarul pe care nu erati in stare sa-l acceptati.stiu totusi ca la un moment dat va gandeati ca poate sunteti nemuritoti,ca va descurcati singuri si ca eu sunt cea mai penibila persoana doar pentru ca imi pasa de voi.nu trebuie sa va simtiti vinovati ca niciodata nu v-ati gandit la mine ca la o persoana independenta,care se poate deplasa singura,care gandeste,si care poate si plange uneori.o persoana care v-ar fi putut calca in picioare de fiecare data cand ii adresati jigniri,dar care se rezuma la indiferenta.o persoana care gandeste mai departe decat va puteati voi imagina,si care,in prezent,este ce si-a dorit intotdeauna.o persoana care se gandeste inca la voi,si spera ca va vedea din nou zambetele alea pe care nu va dadeati seama ca le aveti pe fata,chiar si cand erati distrusi,morti,calcati in picioare.
si,ca nota informativa,inca vorbesc mult si prost,inca iubesc ceaiul de menta si covrigii aia cu susan,inca nu respect regulile de politete.inca am reactii ciudate din cauza portocalelor si inca sunt nascuta in septembrie,pe 21.inca iubesc pe toata lumea si inca nu vreau sa ma intorc la ce-am fost.inca imi place sa va vad pe strada razand si sa nu va strig.
dar acum mi-am dat seama ca tocmai asta e si rostul nostru,sa ne cream unii altora amintiri.
dar acum poate a venit si randul meu sa fiu ascultata si sa influentez unele persoane.
dar acum pot spune,inca o data,ca apartin mie insami.
dar acum am gasit pe cineva care "simte altfel gustul gemului".
si,de acum totul va fi bine.

he-he-heeei

2009-01-06T09:05:00.000-08:00

Pentru ca maine este minunata mea zi de nastere,s-ar putea sa ne abatem putin de la cliseicele noastre subiecte de discutie si sa ne indreptam in cu totul alta directie (sau poate nu).
Oricum,ce am observat de vreo 2 ani este ca oamenii tin neaparat sa fie diferiti fata de cei din exteriorul cercului lor de prieteni.Obtinem astfel o amestecatura de oameni, care, cu disperare, incearca sa fie diferiti.
Sunteti banali, patetic de banali. Nu, defapt suntem. Suntem toti la fel, la fel in mortii ma-sii, pentru ca suntem oameni.
Mi-am adus aminte ca anumite persoane se vaita de tara in care traiesc.
De ce?
Aia de la Altar au o melodie, nu mai stiu cum se numeste, dar versurile sunt ceva de genul "Bine ai venit in Romania/La noi s-a inventat prostia." A da, smechere? Cu ce esti tu mai bun? Ai facut ceva ca sa-ti ajuti tara ? Ai facut macar armata?! sau baieteii sunt prea delicati sa poarte bocanci?! mai bine grohaie intr-un microfon vulgaritati despre "tara asta de cacat in care s-au nascut".
Sunteti prea superiori pentru tara asta care-i cu economia la pamant, nu?
Te vaiti ca-i jeg si ca-s cersetori, dar tu dupa ce mananci chipsurile alea de cacat iti arunci punga pe jos, ca-i cosu prea departe. Cum sa te deplasezi 10 metri in plus?
Asa-s oamenii, se vaita. Cand primesc ceea ce vor, se vaita iar. De ce? Pentru ca nu-i destul. Niciodata nu-i destul.
Si m-am saturat sincer sa-mi zica pusti de 12 ani ca "locuiesc intr-o tara de rahat" cand ei habar n-au cu ce se mananca. Intelegi ba, muie? NU STII CU CE SE MANANCA.
Ratati de clasa a5a cu tricouri cu anarhie.Amice, nu exista anarhie, (sper ca observa toata lumea ca am ceva cu pustimea rebela). "Prima regula a anarhiei este fara reguli, iar asta e o regula" (observatie facuta de catre Matei).Se bat cap in cap. Nu ai cum sa provoci anarhie. Aaaaa,mesteci guma in timpul orei si te dai cu fard negru?! Esti anarhist 100%.
Ok.Ratati de clasa a12-a cu tricou cu anarhie.Asta-i alta poveste. Exista 2 variante :
V.1.E luat la caterinca/e de cand era mai mic si mai cretin/nu are haine curate.
V.2.E ratat pe bune/Chiar crede in anarhie (daca are argumente destul de bune sa-mi lase comentariu cu principiile pe care se bazeaza).
Heeeei.Tot acelasi cliseu banal mi-a iesit.Asta e, LA MULTI ANI MIE!! B-)

de la capăt

2009-01-02T04:56:00.000-08:00

da,si ce?in definitiv pe mine nu ma deranjeaza,e frumos sa ai sentimente.desi risti sa pari mai sensibil decat esti in general,care-i problema?
bine,voi n-aveti de unde sa stiti,dar asta vine din partea unui om care respinge sentimentalismele in general.m-or fi spalat pe creier,vorba tatei.orice e posibil in ziua de azi.uite,de exemplu e posibil sa ai mai multe puncte de vedere referitoare la un anumit lucru,care,puse cap la cap,nu se potrivesc.am observat asta recent,ce-i drept,devii confuz cand nu mai stii care-i de fapt perceptia ta reala asupra problemei respective.
de fapt,ai o stare tare aiurea cand nu mai stii cine esti si ce rol ai.nici nu o poti numi stare,e mai mult ceva viu,rece si acidulat,care iti trece prin tot corpul,si in creier devine total abstract.ceva care ti se intipareste in piele,si de care iti aduci aminte de fiecare data cand te uiti in oglinda,il simti cum te stapaneste si iti pulseaza in vene.atunci nu mai stii cu adevarat ce sa faci.
de fapt,poti incerca sa te descarci.sa risti sa plangi,sa faci orice rahat te ajuta sa te descarci.sa o faci singur,pentru ca oricat ne-am stradui,in aceasta stare nu putem intra in contact cu altcineva.unii oameni numesc starea asta nebunie.da,nebunia e perceputa si ca o ratacire a constiintei tale printre toate personalitatile,printre ceea ce esti,ceea ce incerci sa fii,ceea ce vrei sa fii,ceea ce pari a fi pentru a-i face pe altii sa nu se simta ca si tine.
in plus,de ce sa ne prefacem?din moment ce,nici tu nu-ti mai stii calea,rostul,sentimentele,e imposibil ca altcineva sa stie asta pentru tine.
tot de curand am aflat ce bine e sa te descarci.sa stai sa gandesti,sa respiri,sa-ti treaca nodul ala din gat care te sufoca in fiecare dimineata cand vedeai rasaritul,sa ajungi din nou in punctul zero,sa-ti faci ordine printre lucrurile pe care le ai in cap,sa renunti la masti,sa ramai doar tu cu tine,sa te cureti de ceea ce candva te mentinea pe linia de plutire si in prezent iti distrugea gandurile pozitive.
si dupa ce scapi de toate chestiile astea relativ superficiale care apasa asupra ta,te simti usor,nu?te simti ca si cum te-ai arunca in gol de pe cel mai inalt munte si nu ai pati nimic,apoi ai iesi in strada si ai incepe sa-ti manifesti fericirea, ti-ai declara iubirea neconditionata tuturor.simti aerul ala rece cum te secera,de la genunchi in jos,esti deja ceea ce nu ai mai fost de mult,iti aduci aminte de ultima data cand ai tremurat ca gelatina aia verde la supermarket cand ai vazut o persoana pe care o iubeai.ultima data cand ti-ai ras tie insuti,ai ras prin tine,ai ras de tine si de tot,ai reusit sa scapi.si-ti curgea fericire prin vene,nu?si aveai soarele in palma si o mare doar a ta,rece si sarata,primitoare,gata sa-ti pastreze secretele.si nisipul te imbratisa cu caldura si-ti zgaria pielea.iti soptea sa nu-l lasi,orice ai face.
apoi te-ai plimba intr-o seara de octombrie pe langa felinare aprinse si te-ai gandi daca am putea fi ingropati in frunze uscate.si iti place cum miroase toamna,nu?miroase a ploaie,a racoare si a eliberare de sine.pastreaza in ea mirosul ultimelor flori de camp la care ti-a ramas gandul.a ciocolata calda cu vanilie,miroase a zambete.toamna miroase a iubirea aia pe care le-o oferi tu lor,si poate nu o primesti inapoi.
dar tu,tu de ce ai nevoie cel mai mult?de eliberare?de tine insuti?de oamenii aia care te fac fericiti cum numai ei stiu,de imbratisari puternice si de sirop de cirese?
ai nevoie de fericire,copile.fericire si iubire,nimic mai mult.
totusi,nu pot intelege oamenii carora le e frica de singuratate.te poti intelege pe tine insuti in timp ce o droaie de persoane roiesc in jurul tau ca intr-un stup?
bine,eu una nu pot.oricat de afectati ar parea,cateodata ai nevoie doar de tine.nu,ai nevoie de corpul tau,ca sa nu te sperii ca mintea ti se misca independent.tu esti cel care simte,care gandeste,care trimite impulsuri.corpul ti-e marioneta,papusa care face ce ii spui tu.papusa care cateodata rupe sforile alea subtiri si se misca independent,si te cuprinde disperarea.in definitiv in recuperezi si ii atasezi din nou sforile.e din nou al tau,la dispozitia ta,gata sa faca tot ce-i spui,sa te serveasca oricand.dar secretul e ca nu s-ar putea misca fara tine.ar fi rece si lipsit de orice urma de viata,uscat si fara scop.ai putea,cuprins de o criza,sa infigi o mie de cutite in el.el nu ar putea reactiona,ti-e loial.ar plange pentru ca te iubeste.pentru ca unul fara celalat nu functionati.mintea si corpul,amandoua te compun.ti-ar fi mai bine daca ai renunta la constiinta si ti-ar ramane doar corpul?nu stiu sincer ce fel de fericire poti avea doar cu marioneta aia veche miscandu-se fara sfori.
deci,singuratatea nu te descompune,te separa.nu-i totuna.si te ajuta,pentru ca dupa aceea poti cuprinde tot ce nu reusisei pana atunci,poti avea iar o mie de secrete fata de tine insuti,le poti ascunde iar in tine si le poti scoate la iveala cand iti dai cu apa rece pe fata.
dar esti din nou tu,esti in echilibru,pe picioare,poti respira adanc.poti incepe din nou sa fabrici fericire.poti astepta din nou ploaia,cu ochii pe geam si o cana de ceai in mana.
si da,astazi e innorat afara,dar eu totusi m-am decis s-o iau de la capăt.iar.

La multi ani,Irina!bine-ai revenit la viata!

shut down

2008-12-22T00:00:00.000-08:00

Stupid.
Toate canta la chitara.
Toate au gentute colorate.
Toate au adidasi de la Adio.
Toate fac poze prin bai si le pun pe hi5.
Toate asculta DNB.
Si ce-i mai trist, toate se cred diferite.Tu te crezi diferita?
FALS.
Sunteti la fel.La fel de ipocrite si de banale.La fel de proaste.
Aveti impresia ca inteligenta se masoara in numarul pozelor de pe hi5.
Credeti ca daca aveti un 'About me' rupt din vreo carte sau mai stiu eu ce, de natura filozofica,schimba cu ceva faptul ca sunteti lipsite de originalitate?
Esti trista.
Nu mai citi Bacovia si Cartarescu.Oricum nu-i intelegi.Te pricepi mai bine la branduri de tipul Vans, de ce te mai complici cu lectura simbolista? De ce dracu' te prefaci ca intelegi?
In locul tau as invata gramatica.
Si duhniti a tigari de la 5 metri in ma-sa de viata.Sunteti asa mandre cand fumati si stati cu tigara in mana pe TNB sa va vada lumea. E URAT. E naspa cand vad pustoaice de 13-14 ani care fumeaza. In primul rand sunteti penibile. In al doilea rand nu inteleg de ce fumati.
Cele mai multe dintre voi aveti deviant.Patetic. 80% dintre voi habar n-aveti sa tineti un aparat de fotografiat in mana,dar cu toate astea, ehe, voi aveti deviant, ca sunteti artiste.
Sunteti toate trase la xerox.Sunteti la fel.Ma doare capul cand va vad.Probabil as fi un al doilea Hitler daca as putea.M-am plictisit de voi si de monotonia voastra.Sunteti ca niste vite: mancati,dormiti,va futeti.
De ce? (de mere,multumesc din nou Matei).
De ce sunteti la fel? De ce va imbracati la fel? De ce va comportati la fel? De ce vorbiti la fel? DE-CE?!
Imi imaginez ca o parte semnificativa din comentarii (daca vor exista), vor fi din partea unor detinatoare de bloguri.Detinatoare care se vor regasi in descrierea mea,dar nu vor recunoaste asta niciodata.
Primul pas este negarea. :)

cald?!

2008-12-18T08:11:00.000-08:00

Fericire?
Cum poti sa afirmi ca iubesti pe cineva si apoi sa zici ca te-ai inselat? Ba,nu stiu. Cert e ca am facut asta,o singura data ce-i drept,dar sunt pe deplin vinovata.
Cum poti sa 'iubesti' pe cineva si apoi sa te racesti asa,pur si simplu? Sa te saturi de 'iubire'? Sau..nu te saturi.Te plictiseste?
As vrea sa pot sa afirm ca scanteia aia nenorocita care se aprinde,atat de incapatanata la inceput,se inteteste; dar nu-i asa in unele cazuri. In cazul meu n-a fost asa.
Am pornit de la ideea de a scrie despre 'fericire', si care e fericirea cea mai mare daca nu caldura provocata de un zambet? (cred ca deja suna cliseic).
A fi vesel nu-i totuna cu a zambi.
Si mie mi se zburleste parul de pe maini (care sa stiti ca-i abundent) cand obtin un zambet.Ma binedispune toata ziua.
Oamenii nu mai apreciaza lucrurile marunte (iarasi un cliseu,dar foarte adevarat). Ce-i aia poezie? Ce-i aia scrisoare? Ce-i aia zambet? Ce-i aia floare? Acum avem internet,messenger,prezervative si cosmetice. Ne auto-distrugem si "ne doare-n prispa". Nu incerca sa negi,ca stii ca-i asa.
Imi plac florile de camp,au un miros delicat si sunt ca niste sufletele mici.
Fericit esti,prietene,atunci cand stai intins pe iarba cu ea si ii bagi mana sub tricou si simti pielea neprelucrata, atat de diferita de hainele groase de iarna cu care te-a obisnuit.Fericit esti cand se intoarce cu spatele la tine si-si trage palaria pe cap,dar apoi tresare pentru ca o gadili, si zambeste.
Fericita esti atunci cand te intalnesti accidental cu el la metrou.Fericita esti cand el zice ca n-are bani la el,dar ca prefera sa ramana cu tine.Dragut, nu? Pacat ca asta nu se intampla prea des.
Imi place fericirea altora, cu asta ma hranesc de la un timp (plus shaorma) si da,inca mai cred in dragoste si in fericire, chiar daca toti bolovanii care-mi sunt fututi in cap imi spun sa pun dracului mana pe carte.

"Fericire-i cand sunt cu tine".

orbitor si ceva mai mult

2008-12-17T12:55:00.000-08:00

voi stiti ce e aia adevar?da,ma refer la chestia aia luata drept virtute la orele de religie sau folosita in sloganul campaniilor electorale.
ei uite,eu privesc adevarul ca pe partea buna a minciunii,dar de care poti face abuz uneori.de exemplu,daca spui prea multe adevaruri esti luat drept 'critic' de catre persoanele care nu-si recunosc defectele.nu ca as da mai mult de doi bani pe acele persoane,care prefera sa li se serveasca complimente menite sa-i faca sa se simta superiori peste muritotii de rand,sau noi,cei de la care asteapta aceste complimente.
nu,de fapt,asta ma enerveaza destul cat sa-mi etalez pe larg parerea despre ea.ce sunt complimentele?acele kitchuri pe care toti oamenii sunt foarte fericiti sa le primeasca desi stiu ca nu le merita pe majoritatea dintre ele.si totusi dau usor din cap,maguliti,la auzul acestor vorbe,si isi creeaza in minte propriile scenarii pornind de la premisa 'chiar merit complimentele care mi se fac' .nici macar nu e nevoie sa va mintiti pe voi insiva cum ca nu faceti asta,creierul uman este programat in asa fel incat sa reactioneze pozitiv la aceste impulsuri.
dar desigur,nu mai tine nimeni cont daca acele complimente chiar sunt adevarate sau pur si simplu servite la duzina,ca baxurile de apa minerala.probabil multa lumea considera mai 'draguta' o persoana care face complimente decat una care critica.dar critica cu cap,nu in dorul lelii.
desi sunt mai mult ca sigura ca multe dintre persoanele care isi dau ochii peste cap in gesturi artistice cand aud o critica,atunci cand ajung acasa si nu mai sunt nevoie sa-si joace rolul zilnic pe care si-l pregatesc in cap de seara,se gandesc la criticile pe care le-au primit in ziua respectiva.si nu incercand sa-si dea seama ce au vrut repectivii oameni sa le comunice de fapt,ci pur si simplu gandindu-se ca oricum 'oamenii aia au mai multe defecte decat mine,ar trebui sa se uite intai la ei,apoi sa critice'.da,oameni buni,sunt de acord cu increderea in sine,dar cu mentalitatea asta nu ajungem nicaieri!in final ajungem sa ne subapreciem datorita criticilor constructive pe care nu le-am luat ca atare la un moment dat.
asta nu inseamna ca toata lumea ar trebui sa cada in extrema,sa se simta complexata si sa ia criticile ca pe niste lucruri pe care ei insusi nu le recunosc.pana la urma,nu trebuie sa ajungi sclavul opiniilor altora,desi cate o parere mai acida servita din cand in cand nu strica nimanui.
revenind la problema cu adevarul,asta este alta chestiune variabila.daca x ii spune lui y un adevar(din perspectiva lui x) y il poate considera ca pe un adevar sau ca pe o minciuna.si nu neaparat pentru ca y e victima,ci pentru ca y are puterea de decizie in ecuatiile de acest gen.
bineinteles,exista si adevaruri cu care nu merita sa-ti bati capul si sa le judeci pentru a-ti da seama daca poti sa le crezi sau nu,chestii banale care probabil nu au nici un sens si nu-ti influenteaza cu nimic viata aia cu care te chinui in fiecare zi sa te convingi ca e perfecta.mai buna decat a altora,in orice caz,ca sa ai si tu o satisfactie,eventual sa primesti niste complimente.si la un moment dat descoperi ca micul adevar banal iti intoarce pe dos toate perspectiva ta bine pusa la punct intr-un domeniu in care credeai ca le stii pe toate,ca nu-ti scapa nici un amanunt,nici o samanta de informatie cat de mica care ar putea sa-ti mareasca sfera de gandire.si,dintr-o data ti se rupe filmul si vezi de fapt ca nu stii nimic.ca esti un nimeni,ceva neimportant,lipsit de esenta,de ceva propiu care te poate face sa te simti individual,ceva al carui unic scop e sa analizeze adevaruri,sa simti ca macar conexiunile tale iti dau un motiv sa tragi aer in plamani la fiecare 4 secunde scurse din existenta ta minuscula.
si de aici putem deduce ca treaba asta cu adevarurile,care initial pare extrem de simpla si lipsita de profunzime,te poate baga in dileme mai mari decat citatele filozofice pe care te straduiesti,ce-i drept,sa le intelegi.
bine,exista si partea cu opusul adevarului,sau 'minciuna'.bineinteles,la randul lor,minciunile pot fi adevarate sau nu.si daca intr-un context avem si minciuni si adevaruri,probabil ca vom petrece ceva timp pana vom reusi sa le analizam pe fiecare in parte,si sa legam oarecum lucrurile,probabil sa descoperim noi ipoteze,care ne vor duce spre alte contexte,cu alte adevaruri si asa mai departe.de fapt,asta e ideea principala:de la un simplu adevar o poti tine la nesfarsit.asta daca te preocupa bineinteles analizarea atenta a micului adevar care ti-ar putea prinde bine,poate chiar atunci cand stai pierdut cu gandul la vara,asteptand culoarea verde intre doua semafoare.
pana atunci insa,ganditi-va la cadourile de Craciun si eventual la oamenii care incearca sa va faca sa va simtiti bine,fara sa recurga la acele complimente pe care le asteptati cu atata nerabdare.

si totusi,mie tot imi plac criticile tale,chiar daca nu mi-ai cumparat niciodata cafea cu lapte :]

puţină scorţişoară

2008-12-16T06:24:00.000-08:00

si nu,nu am de gand sa fac publica ultima mea reteta de turta dulce pentru Craciun,pentru ca altfel n-ar mai avea nici un haz chestia cu 'reteta secreta'.
de fapt,azi am de gand sa ma concentrez asupra uneia dintre cele mai abstracte probleme care te poate izbi intr-o zi normala,in care s-a stricat ascensorul,ai pierdut metroul de sapte si unspe' si iar ai nimerit in spatele tipei aleia care cumpara acelasi lucru 5 zile pe saptamana.-fericirea
desigur,te poti confrunta cu ea si cand observi uimit ca lumea a inceput sa circule regulamentar cu scara rulanta,intr-o coloana mai ceva ca defilarea de 1 decembrie,pe partea dreapta!(pentru cei care nu stiu).apoi,ce?nu poti spune ca esti fericit cand iesi de la metrou si te izbeste frigul fix in fata,il simti cum iti crapa pielea si cum incearca parca sa te despice pe jumatate?-probabil ca nu
bine,chestia cu fericirea e discutabila.exista si oameni care nu reactioneaza la aceste lucruri,explicatia nefiind neaparat ca sunt 'din alta retea'.probabil ca multe chestii neimportante le omoara fericirea si in plus se si mandresc cu faptul 'ca sunt stresati'.
bine,recunosc,nu-mi pot da seama ce inseamna fericire pentru domnisoarele care au parul indreptat cu placa si mananca la mecdonald's salata din aia verde care nu ingrasa,chipurile.si isi petrec 2 ore jumate mancand jumatate de salata si band o sticla de apa plata,rasfoind plictisite stiu eu ce revista de moda in voga.Cineva ar trebui sa le aduca aminte sa traiasca,devine aiurea sa imparti masa cu ele si sa te deprime cu grimase diverse la fiecare cartof pe care ti-l indesi frenetic in gura.
fericire e si cand te freci cu manecile alea lungi de la plover la ochi,de somn,dimineata,fara sa-ti ramana reziduuri cosmetice pe maneci,desigur.dar veti observa ca domnisoarele care folosesc chimicale nu vor avea niciodata fericirea sa se frece la ochi,si daca le intrebi de ce nu o fac,ti-o servesc delicat cum ca 'nu-i frumos'.fals.de fapt sunt niste frustrate.eh,dar probabil se confrunta cu probleme mai importante,de exemplu,sa nu le stea vreun fir de par anapoda sau sa nu ramana fara stratul ala considerabil de lip-gloss pe care il folosesc constant.pacat,de obicei nici fericiea de a-si sterge nasul razand nu o au,probabil pentru ca li se intinde fondul de ten care 'rezista 48 de ore'.
de fapt,fericirea e la tot pasul,ideea e sa n-o refuzi.si s-o traiesti.bine.rau,cum te pricepi tu.
si bucatica aia minuscula de senvis pe care o cersesc in fiecare zi e fericire.fericirea ca am reusit sa fac pe cineva sa-mi dea ceva.imatur,aiurea,fara rost.cum vrei sa-i spui.probabil cei care gandesc asa fac parte din categoria oamenilor care au uitat de fericire.
dar,fericire e si cand primesti cutia aia minunata de biscuiti cu ciocolata fix la tine pe birou,dupa o cearta apriga pe care ai avut-o cu parintii.da,si dupa ce isi aduc aminte ca nu poti fi atat de responsabil deoarece esti inca un copil,oricat de matur pari,iti paseaza biscuitii aia pe birou in semn de pace.bineinteles,stiu ca nu ai putea niciodata sa-i refuzi,si probabil asta le provoaca si lor fericire.sa stie ca nu esti atat de diferit de ţâncul pe care il carau cu ei peste tot,si caruia ii era frica de intuneric.in fond,timpul nu trece chiar atat de repede cum sustine lumea.doar aminteste-ti cum erai in prima zi din vacanta de vara,fix in primul copac pe care il vedeai.
deci,data viitoare cand o sa ti se para ca timpul trece prea repede,ca nu traiesti intens,ca nu ai parte de iubire si alte nimicuri cotidiene adu-ti aminte de fericire.si,in ora de fizica,cand ti se preda ceva ce nu te intereseaza absolut deloc,uita-te in jurul tau.sigur vei vedea pe cineva care te-a facut o data cel putin sa razi.care ti-a aratat ciresul ala infloit de la coltul blocului,si tu i-ai aratat un ranjet cat toate zilele,incercand sa-ti derulezi in cap toti copacii infloriti pe care i-ai vazut vreodata.si,in caz ca nu-ti aduci aminte,si jumatatea aia de bere amarata pe care ai baut-o de la cineva care s-a indurat de tine,te-a facut fericit.
si da,renuntam de azi,cel putin pentru un moment,si la problemele filozofice care ne chinuie intelectul,in favoarea lucrurilor simple pe care probabil le vom retine pana la o varsta apreciabila.si n-ar strica sa mai aruncam un zambet,chiar si cersetorilor de la metrou,ca nu ne costa nimic.si nu,nu e adevarat,in ziua de azi nu totul se plateste.
de fapt,astazi,idiotul minunat din fata calculatorului va indeamna,inca o data,sa va aduceti aminte de fericire!

"fericire e cerul senin,/intr-o zi in care ai hotarat sa alergi pe camp"

Gresie

2008-12-09T02:15:00.000-08:00

..fragmente anatomice.
Ma uit destul de rar la televizor si asta pentru ca nu-mi inspira nimic.
Cu toate ca vizualizarea emisiunilor de la OTV este una dintre activitatile mele preferate,nimic nu intrece stirile de la ora 5.Cu totii suntem familiarizati cu Andreea Esca (te salut tovarasa!) si cu stirile de la ora 5.Ar trebui sa se faca o sectie speciala la facultatea de arte,"sectia de stiri",pentru ca asta deja,sa moara mama de nu e o arta.Aceleasi stiri in fiecare zi (Batrana de 86 de ani violata de cumnatul soacrei nevestei unchiului verisorului fratelui mai mic al vecinului ei.) si tineri gasiti morti asfixiati cu gaz venit din butelia ilegala plasata sub geam.Dupa cateva zeci de minute de stiri d-astea sentimentale iti baga o pauza publicitara de 45 de minute ca sa te calmezi si apoi incepe IAR.Dupa ce-ti mai repeta de vreo 5 ori cum "s-au furat singuri 2 saci de porumb" (citez din Teo,trupa Deko) iti mai fute-n cap o pauza publicitara la fel de lunga.
Ajungem la finalul minunat al acestei emisiuni informative, din care tragem urmatoarele concluzii : decesul batranilor este tot mai des (hmm,oare de ce?!),au loc violuri din 2 in 2 metri pe strada (ciudat,eu nici n-am observat) si votati cu politicienii care va scad salariile (suntem in criza economica,ce Dumnezeu).
Dar nu stiu,printre stirile astea mai sunt inghesuite si niste bombe de genul "Cel mai mare carnat din lume va fi gatit in Romania","Ce le aduce Mosu' politicienilor","Cu ce bunatati isi va alinta Oana Zavoranu pisica". Pline de inteligenta si de informatie,aceste titluri ne fac sa ne gandim : "Oare DE CE traim,daca nu putem savura cel mai mare carnat din lume?!".
Cu toate ca sunt de-a dreptul imbecile,aceste stiri ne fac viata mai frumoasa si mai placuta,din punct de vedere al...informatiei (?!).Probabil ca daca nu am prinde stirile de la ora 5 am avea niste vieti atat de pustii si lipsite de..informatie.
Deci dragii mei,lasati munca si invatatul si alte prostii si uitati-va la stirile de la ora 5.

2008-11-28T06:12:00.000-08:00

Exista anumite persoane carora as vrea sa le multumesc pentru munca lor.
In primul rand,as vrea sa multumesc femeii de serviciu de la blocul meu,care mereu matura si in fata blocului vecin.
De asemenea vreau sa multumesc pustiului tuns scurt,cu cercel de lemn,care aduce Compact-ul,dimineata,la Victoriei.
As vrea sa-i mai multumesc lui Jess,de la calculatorul careia scriu acum,pentru ca are 2 harti cu Romania in camera si pentru ca si-a invatat pentru teza la logica.
As vrea sa-i mai multumesc bunicii mele pentru ca face in fiecare an placinta cu dovleac. (O iubesc pe mamaie).
Multumesc surorii mele pentru ca m-a lasat sa-i fur mp3-ul fara prea mult scandal.
Multumesc doamnei profesoare de istoria artelor care da note numai pe merit.
Multumesc gunoierilor care vin in fiecare joi dimineata la ora 6.
Multumesc vecinilor care nu fac scandal cand eu sau tata dam muzica mai tare.
Multumesc tipei de la magazinul din statia de langa IOR pentru ca ne da mereu pe datorie.
Ii multumesc lui Matei pentru ca s-a dus sa cumpere vin fiert cand eram in Fire.
De asemenea le multumesc tuturor colegilor care-mi dau 5 mii cand le cer.
"Lume cat te iubesc,/Sufletul mi-e bomba,explodez!"

testoasa si spanac

2008-11-24T12:03:00.000-08:00

ba,de unde vorba aia cu "nu conteaza ce e pe exterior"?oare cat de pripasit era ala care a zis-o?si marele semn de intrebare e,de ce lumea inca foloseste voba asta?
lasand la o parte intrebarile existentiale,nimeni nu da doi bani pe tine daca nu arati "normal" sau "respectabil" in viziunea lor.asta ar fi de discutat,avand in vedere ca parerile sunt impartite.pe cand majoritatea lumii considera ca "normal" inseamna sa ai toale de firma,mai exista si o alta categorie pentru care oamenii normali si interesanti trebuie neaparat sa iasa in evidenta fizic.uh da,e mult mai interesant sa iesi cu cineva "ciudat" pe strada si sa intoarca lumea capul.pai ce naiba,daca tu nu poti iesi din anonimat prin ceea ce esti,macar sa-ti torni o imagine de "rebel" sa te considere lumea cul si tru.dar totusi e tare cul sa mergi cu cineva ciudat pe strada,frustrat ca nu poti iesi in evidenta asa de mult ca si el.cacat de mentalitate,p*le de oameni care o adopta.
si mai e si problema cu rebeliunea.dupa un studiu de caz,efectuat de 2 ani incoace,am observat ca majoritatea copiilor se simt mai bine daca adopta o atitudine "rebela".eh cacat,esti rebel,vii la scoala da' nu stai la toate orele.vai,si care-i logica in chestia asta?te scoli ca prostul la 6 si ajungi mai devreme acasa.de parca in viata asta infecta poti face numai ce vrei.care ar mai fi scopul lamentarilor zilnice daca am putea face doar ce dorim?
si da,esti un rebel mai mult decat autentic daca treci pe rosu la semafor.sau daca sperii o pisica.sau daca intarzii la ore.si mai ales daca fumezi.fumatul e dovada suprema de rebeliune.ca vezi doamne,parca tu esti singurul care trei sa suporti rahaturi in fiecare zi.
concluzia serii este:aruncati-va haine largi pe voi,injurati si faceti-va rebeli!o sa va prinda minunat,nu va indoiti de chestia asta!si daca va intreaba cineva de ce sunteti asa,raspundeti :"ca e cul frate!"-tine intotdeauna.
si,traiasca critica,in orice domeniu si la orice ora!

Sarmale si anticonceptionale

2008-11-12T10:58:00.000-08:00

In timp ce mancam cea mai infecta merdenea conceputa vreodata si citeam un articol despre tampenia asta de Greva, cum ca o sa inghete anu' sau labareli d-astea,ma, exact atunci m-a izbit.
A observat cineva vreodata ce scrie in ziare?! Adica, le citim mecanic, fara sa ne dam seama ce citim, dar totusi, le citim.
Jumatate din ziar este constituita din rubrica de "SPORT".In romania, sport inseamna fotbal, fara discutie.Fotbal inseamna injuraturi,bani,arbitri incorecti,jucatori incapabili.
Acum ca am lamurit asta, sa vorbim nitelus si de cealalta jumatate de ziar.
Da,trebuie sa marturisesc ca m-a inspirat putin Mircea Badea, pentru care am tot respectul.
Cealalta jumatate de ziar este plina de INUTILITATI si articole de-a dreptul cretine.Cine s-a vazut cu cine,vecina Mariuca de la 6 care n-are apa calda,Nicoleta Luciu care slabeste cate 3 kile pe zi,tot felul de proiecte fanteziste,"constitutie,prostitutie".
Chiar nu ma incalzeste cu nimic, dimineata la ora 7:30 cand ajung la scoala si ma asez pe scarile alea reci si deschid ziarul gratuit pe care-l iau de la metrou, ca citesc articole de genul "Vedeta X inca se vede cu fostul","Deputatul Y cumpara hainute de firma pentru patrupedul sau".
CHIAR NU IMI PASA.
Si chiar am nesimtirea si indrazneala sa cred ca nu sunt singura care are aceasta parere.
Si citesc Compact-ul ala cu atata lipsa de interes, ca nici nu mai stiu de ce ma-sa il mai citesc; probabil pentru ca mi-e prea frig ca sa-mi scot cartea din ghiozdan.Daca fac o miscare, cat de mica, simt ca mi se dezintegreaza partea de sus a corpului.
Da, asa ca citesc toate porcariile astea de prin ziare, mass-media ne tampeste.
Si nu mai aruncati ziarele pe jos, aveti bunul simt sa le aruncati in cosurile de gunoi, ca totusi nu traiti intr-o cocina.
Multumesc pentru intelegere.

papion cu buline

2008-11-12T10:02:00.000-08:00

splendid.e o lume a dracului de splendida.genul de zile in care iti pare ca apa minerala e cel mai acidulat lucru de care poti avea parte are toata lumea.sau cand reusesti,5 zile pe saptamana,sa stai in spatele aceleiasi persoane la coada unui magazin infect care vinde produse semi-expirate.da,si te face sa razi in sinea ta si sa te simti intelectual in fata vanzatoarei care te intreaba acelasi lucru de 2 luni incoace,afisand un zambet cretin menit sa te faca sa ai o parere buna despre ea.
dar cum altfel ai putea sa te trezesti dimineata decat surprins de ciorapi licra defiland in pantofi cu toc cui,adesea balansate fara urma de eleganta?sau zeci de parfumuri amestecate cu miros de tutun si transpiratie,care iti ajunge pana pe retina?
gandul care-ti zboara la fraze filozofice iti este intrerupt inevitabil de cate unu' care te impinge si-ti spune nonsalant "pardon" cu juma' de gura,de parca aici am fi la Paris.colcaie cacatu' la noi si ne credem inca in Paris.
si cum ar fi viata fara vesnicele injuraturi de la trecerea de pietoni,nelipsitul "misca-te ba,odata!" sa nu nu care cumva sa-si piarda vreunul din ei secunde pretioase din viata lor perfecta.perfect de cacat,desigur.
si da,stii ca iti vine sa le zdrobesti cutia craniana in cel mai brutal mod cu putinta,si eventual sa le scormonesti in maruntaie dupa ce termini.dar asta este o alta poveste,pe care o vom relata cu alta ocazie.
caloriferul caldut inca imi mai tine de urat si acum,dupa ce am aflat ca dupa el nu exista nici un trol care ma va manca daca sunt imprudenta si ma apropii.si,mai nou,orgasmele intelctuale se dau cadou de Craciun (aviz amatorilor)

Tutankamon era gagicar

2008-11-09T10:52:00.000-08:00

-Ce faci ba?
-N-am chef.
-De ce frate?
-N-am ma chef, lasa-ma in pace.
-Pula mea de emolau jegos.
-DU-TE NAIBII BA.
-PIZDA MA-TII.
-Da-mi nenorocita de bere.
-Deci zi ma, ce ai?
-Pai n-am.Mi s-au terminat tigarile.
-Ba, da' tu nu fumezi.
-Pai nu conteaza, rahat, CE CACAT DE BERE E ASTA?!
-Redd's.
-AM ZIS BERE, NU PISAT D-ASTA!
-Stejar?
-STEJAR.
(Se ridica si se duce sa-mi ia o bere.Chiar n-am chef, pe bune.Si nu-mi place ca insista.)
-Na ba, stejar.
-Sa-ti bei tu berea aia de pizde.
-Ce ai ba depresatule?
-Se zice depresiv, ba boule.
-Bine ma Freud, hai zi-mi ce s-a intamplat.
(De ce Doamne iarta-ma avea tricou cu Megadeth?! Stie ca nu-i suport pe tipii aia.)
-Da, pai m-am certat cu mama.
-Asa, si?
-STINGE IN CACAT TIGARA AIA NENOROCITA.
-Da, da, scuze, hai zi mai departe.
-Si m-am certat si cu o tipa...
-Care ma?
(Nici macar nu era atent, de ce ma tot futea la cap?!)
-Stii tu, de la ziua lu' prietenu lu' hipioata aia.
-Ma rog. D-asta esti deprimat? Ca ti-a dat aia papucii?
-AAAAA, da.
-Sigur ma?
-Da.
(Minteam cu nerusinare.)
-Atunci esti un poponar si un fatalau.
-Mi se tot spune.
-Iti mai iau un Polar si-ti trece?
(Nici nu i-am raspuns si a iesit afara, probabil sa-mi ia un Polar.Urasc vodka asta,dar lui ii place sa ma tachineze.Dialogul asta sec nu mi-a facut deloc bine, chiar n-am chef.M-as duce chiar acum acasa, dar m-as simti ca utimu' cacat sa-l las p-asta aici, singur, de capu' lui.Uite-l ca vine.)
-Gata pai puta, i-ete.
(Zambesc involuntar cand ii vad ranjetul, omu' asta e genial.)
-Mersi ba.
-Ti-a trecut ma?
-Dea.
(Minteam.)
-Sigur ma?
-Ihi.
(O sa ma urasc maine dimineata pentru cat am mintit azi, dar nu vreau sa-i zic ce am, pur si simplu nu am chef.)
-Uite-o pizda buna.
(Chiar nu ma interesa)
-A, da? Unde?
-Tocmai a intrat, de se aseaza acolo, la bar.Ba sa fii prost ce balcoane are
-Da, zici ca are implant (pentru refuz, am c0ntinuat pentru mine.Intr-adevar, tipa arata de bine, dar avea ceva ce ii trada naivitatea si varsta)
-Cred ca n-are mai mult de saispe.
-Du-te ba, pe putin saptispe.
(In seara care a urmat am baut toata sticla de Polar, singur. A doua zi am dat teza la logica si am luat 9.98. Pustoaica avea paispe ani.)

Cade gardu'

2008-11-07T10:00:00.000-08:00

Ba, stii cat de nasol e sa te scoli dimineata la 6:00, cu un ţârâit d-ala infernal in urechi?
Si sa ai picioarele inghetate pentru ca patura asta nenorocita e prea scurta.
Si sa te dai jos din pat si sa te impiedici de o pereche de chiloti care nici macar nu sunt ai tai, sunt ai sora-tii.
Si sa constati ca nu ai decat apa rece.
Si sa mai constati ca nu mai e lapte.Nu pot sa suport cand nu mai e lapte, dar cutia ramane intacta in frigider.
Si apoi mai ramane si cacatu' asta de mp3 fara baterie.
Intr-un final dramatic se face 7:00 (incredibil, nu?) si ies pe usa.Urla mama dupa mine sa ma imbrac mai gros ca e frig afara.
Ajung in statia de 104 si astept.Si...astept.Si astept.Si astept.Si ghici ce? INCA ASTEPT.
Vine.
E aglomerat rau.Ma indes intre corpuri care colcaie ca larvele, oricum nu merg decat o statie.
E plin de pensionari.Unde dracu' se duc astia la 7 dimineata? Toata ziua ii vad prin RATB. Dimineata, pranz, seara.Aiurea e ca unii sunt atat de chitrosi, ca nu dau banii pe sapun si duhneste tot autobuzul.
Un dus e tare greu sa faci, dar sa faci scandal ca te-a calcat un pusti de a II-a pe picior nu-i greu, nu?
Crezi ca daca ai 70 de ani si o pensie de 3 milioane ti se permite orice? NU. Fa-ti naibii un dus.
Cobor la Muncii,ma duc spre metrou.
Imi caut cartela.Azi n-am bani, daca am pierdut-o, am cam rupt-o-n fericire.Evident o gasesc.E cam sifonata, da' cre' ca-i ok. Ce chestie, pe cartela scria 9 si apoi 7, probabil din cauza ca am stricat-o.Ma-sa acum.
Ajung la Victoriei.
Ma scoate din minti aglomeratia asta. In mijloc sunt vreo 8 pensionari care au facut coada la ziarele gratuite care inca n-au ajuns.De ce cacat se inghesuie toti pe scara ? Adica se grabesc atata pentru ce? Pentru 30 de secunde? BA CE DISPERAT AM IN SPATE.DE CE CACAT IMPINGE?! NU VEDE CA NU AM UNDE SA MA DUC?!
Da, ma rog, sunt in pasaj.Pe la mijlocul pasajului e un tip cu o vioara, mereu canta aici dimineata.Mai putin vinerea.Vinerea niciodata nu vine.Mai incolo mai sunt cativa si unul care sta pe scari.Si ala de sta pe scari, sta mereu acolo, in acelasi loc.Intr-o zi n-a mai fost acolo.In locul lui era un sac de plastic transparent plin cu cartoane.Pe bune ca m-a speriat chestia asta.
Merg la scoala,4 din 8 ore nu le facem.
Plec acasa, iar pensionari si inghesuiala.Iar cersetori si metrou.Iar RATB.
Incepe sa ploua si sunt in camasa.Pizda ma-sii de cer variat.
Mananc.Ies afara.Vin acasa.Mananc iar.Ma culc.
De la capat.

Către cititor

2008-11-07T09:50:00.000-08:00

Îmi pare teribil de rău ca eu sunt cel care-ţi spune asta,însă nu vei fi niciodată fericit.
Nu vreau să te rănesc.Ţi-o spun deoarece cred că aşa e drept, să fiu sincer cu tine înainte de a începe.Sper că apreciezi acest lucru, pentru ca nimeni nu va mai fi drept sau sincer cu tine de acum în colo.Deci încă o dată, îţi spun din capul locului:nu vei fi niciodată fericit.Ţi-o dau in scris, şi să-ţi fie de bine!
Vreau să ieşi din casă, în cea mai însorită, minunată zi a anului, şi să rosteşti cu voce tare:”N-o să fiu niciodată fericit!”. Chiar şi în căldura aceea, ar trebui să reuşeşti să-ţi vezi respiraţia rece, aburită, confirmând aceasta afirmaţie.Singurul mod de a evita să-ţi vezi respiraţia este să o spui cu mândrie, ca un om înţelept:”N-o să fiu niciodată fericit!” Încearcă s-o spui din când în când.
Când mă gândesc la tine, mă gândesc la un norişor ca din desene animate atârnând deasupra capului tău, o ploaie torenţială a ta, personală.Te văd udându-te până la piele,îţi văd îintreaga fiinţă şiroind de apă, şi eşti mereu bolnav pentru că nu te poţi usca niciodată.Vremea rea te deprimă,obrajii îţi şiroiesc de lacrimi de crocodil, dar lacrimilie se evaporă şi se preschimbă într-un alt nor care se revarsă şi mai nemilos peste tine.Nu poţi câştiga.
Va fi trist.N-o să te alegi niciodată cu fata.N-o să găseşti niciodată dragostea adevărată.N-o sa găseşti nici un prieten demn de încredere.N-o să fii niciodată mulţumit.N-o să ai niciodată destul.Iarba ar putea întotdeauna fi mai verde.Iarba va trebui întotdeauna tunsă.Zilele îţi vor fi lungi şi lipsite de orice distracţie.Nopţile îţi vor fi singuratice, şi cam atât.Vei aştepta întotdeauna zile mai bune,care nu vor veni niciodată.Şi mai ales, în mod absolut categoric,n-o să ai niciodată cugetul împăcat.
Vor fi zile în care te vei prăbuşi in genunchi şi, ţipând, îţi vei pleda cauza în faţa a orice ar putea sa te audă.Dar Lucrul Acela Numit Dumnezeu nu te poate ajuta şi nu te va ajuta.Mă gândesc la ceruri ca la o metropolă sclipitoare,şi în cel mai înalt şi sclipitor zgârie-nori şade Primarul,foarte ocupat cu tot felul de înţelegeri pe care le încheie în spatele unei uşi care n-are clanţă.Nu este niciodată accesibil,nu preia nici un apel pentru moment.Apoi mi-i imagienz pe toţi îngerii aceia blonzi, perfecţi, lipsiţi de organe genitale externe şi de picioare,strângându-se laolaltă şi arătând spre noi, cei de-aici de jos,râzând de noi şi spunând printre chicoteli:”Bieţii nenorociţii ăia mici!” Ce se mai distrează pe socoteala noastră!
Mai curând noi vom răspunde-sau nu vom răspunde-rugăciunilor tale, decât ei.Noi îţi vom vom controla destinul şi vom veghea asupra ta.Nu dumnezeii ori îngerii.Nu morţii.Ci noi.Bărbaţi şi femei.Adulţi cu relaţii încâlcite şi planuri ascunse.Foşti copii.
Îţi vom permite să ai nevoie,dar îţi vom respinge pretenţiile.Vom avea grijă să te ţinem la distanţă de orice condiţii favorabile fericirii pe termen lung.Dacă printr-o greşeală vei trăi o senzaţie ce aduce a fericire, atunci fă tot ce poţi ca să o trăieşti din plin.Profită cât mai mult după urma ei pentru că noi nu o vom lăsa să dureze.
Din nou îţi spun că-mi pare rău.E adevărat ceea ce se zice.Viaţa nu e dreaptă, mai ales în ceea ce te priveşte.Singura consolare pe care ţi-o pot oferi este că lucrurile pe care le vei face în toată această singurătate si suferinţă vor dăinui mai mult decât disperarea ta şi cruzimea noastră.Tortura noastră este temporară, munca ta este eternă.Ţinând minte acest lucru, cu toţii vom câştiga pe termen lung.
Prin urmare,în numele tuturor celor pe care-i vei întâlni,îţi cer scuze anticipat pentru orice suferinţă sufletească pe care ţi-o vom provoca.Te-aşteaptă vremuri grele,copile.Consideră-te avertizat.

( Joey Goebel - "Torturati-l pe artist!")