bonfaiăr

Prostia omeneasca* (precum ne zice si Ion Creanga) este infinita. La concluzia asta ajunsesem eu de mai mult timp,dar s-a concretizat destul de recent datorita unei intamplari de-a dreptul triste.
Pozitia strategica pe care mi-am ales-o la scoala (prima banca de pe randul din mijloc) a fost aleasa cu mare precizie,dar pana si cele mai exacte masuratori pot fi spulberate de catre un element aparent insignifiant,desi gigantic. In timp ce contemplam nu-mi aduc aminte exact ce,dar sigur intreprindeam o actiune pasnica,campul meu auditiv a fost bruiat de o voce..nu tocmai placuta.Vocea venea dinspre banca din spatele meu.Dintr-o data mi-am dat seama ca eram umbrita,asa ca m-am intors stupefiata si am vazut-o (ultimul dram de bun simt care mi-a ramas ma impiedica sa dau in vileag identitatea persoanei,deci o vom numi Framelia).ERA FRAMELIA. Prezenta ei a fost anuntata de niste ragete pe care eu le-am auzit, in ciuda faptului ca aveam castile in urechi si muzica data la maxim (la noul meu iPod negru de 16 GB),dar stiti cum e, speranta moare ultima..Mi-am adunat fortele si energia pentru a ma concentra la ale mele,dar nu. "Vant,ploaie..Framelia persista!".
In binemeritata pauza m-am dus pana la colegul meu de clasa si de blog G-man pentru a schimba doua trei vorbe.Am ignorat-o din nou (numai Dumnezeu stie de unde am avut atata putere s-o suport) pe Framelia,care levita in jurul meu precum ..ma rog,nu exista termeni de comparatie,dar ati prins ideea.Imaginati-va dimensiunile ei apocaliptice daca bietii si inocentii de noi am inceput cu glume de tipul : Free Framelia! , Framelia nu are inaltime,are raza si diametru,precum si clasicele "Yo' mama's so fat.." care au fost inlocuite cu "Framelia's so fat..". Framelia care imi tot dadea ture,imi mai lipea si o suava palma dupa ceafa,lucru pe care eu l-am observat mult mai tarziu datorita faptului ca am o sora mai mica si agasanta care si-a dedicat existenta chinuirii mele.Ignorand-o in continuare,am constatat cu stupoare ca Framelia poate fi usor comparata cu cancerul : pe masura ce o ignori...creste.Palmutele (care incepusera sa aiba ceva greutate) incepusera sa ma agaseze asa ca adunandu-mi nervii de otel i-am spus sec "Inceteaza sau ti-o iei".Replica a fost una dura,de-o inteligenta debordanta si covarsitoare "hahahaha! Sa te vad fa!" si mi-a mai trantit o palma.
Fara sa gandesc prea mult i-am futut o palma de i-am intors fata la spate ; experienta extrem de neplacuta datorita faptului ca am simtit cum mi se afunda mana in stratul consistent de fond de ten.M-am sters pe blugi (bad habits never die) si m-am intors catre G-man-bo$$ sa-mi continui ideea si am observat ca e liniste in clasa, "calmul dinaintea furtunii".Instinctiv am luat-o la fuga cu Framelia ridicandu-se ca un tsunami urias in spatele meu.
Si da-i si fugi,si da-i si fugi..
Eu,in mintea mea inocenta si pura m-am gandit logic : 2 tone pe doua piciorute de crab supraponderal nu sunt tocmai o combinatie buna.Si tot alergand pe culoarele infinit si absurd de lungi ale scolii am constatat ca niciodata nu trebuie sa te bazezi pe logica.Framelia ma prindea din urma..EVIDENT ca datorita unei manevre extrem de inteligente am reusit sa ajung in clasa inaintea ei.
Ajungand in clasa, Framelia replica nervoasa "Du-te-n pizda ma-tii de grasa!" (desi pun pariu ca nu ar fi spus cu cratime!) si toata clasa a pufnit in ras (avand in vedere ca ea are triplul greutatii mele,cred si eu ca era amuzant).
Apoi a avut o criza de isterie in ora de psihologie pentru ca si-a pierdut castile.
Dupa jumatate de ora in care s-a plimbat prin clasa ignorand-o pe profa care se tinea dupa ea si o ruga insistent sa se calmeze,Framelia si-a gasit castile agatate de scaunul de la catedra (in timp ce facea pe soferul de formula 1 - de precizat ca mereu are telefonul dupa ea,chiar si la ora de sport sau cand merge la WC-probabil i s-au agatat de scaun). Acuzatii,drame,plansete..bla bla.
Finalul a fost unul dramatic,Framelia luandu-si poseta de 5 kilograme cu cosmetice si parasind clasa plangand,injurand si gesticuland.
PROSTIA NEVER DIES!

*Povestire publicata prima data in Invatatorul copiilor..., ed. III, Iasi, 1874